Prima zi a evenimentului Romanian International Gas Conference a creat un flux intens de idei și opinii. Forța dialogului a avut drept sursă diversitatea invitaților și entuziasmul cu care au întâmpinat această oportunitate de a împărtăși puncte de vedere cu ceilalți participanți importanți ai pieței de energie, din România și din Europa.
Prezentăm în continuare o selecție a opiniilor prezentate, toate alocuțiunile fiind disponibile în înregistrarea evenimentului pe care o găsiți pe pagina de facebook a FPPG Federația Patronală Petrol și Gaze și pe site-ul www.rigc.ro.
Domnul Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, a onorat prin prezența Domniei sale cea de a VI-a ediție a RIGC și s-a referit la importanța sectorului românesc de gaze naturale:
“România are, cred, cel puţin 10 premiere europene în sectorul gazelor naturale. Suntem a 3-a piaţă a gazelor din lume, asta este o istorie certă. Suntem ţara care a avut prima staţie de comprimare de gaze, primul zăcământ de înmagazinare de gaze, prima staţie de reglare şi măsurare a gazelor, prima ţară care a exploatat gazele din Marea Neagră, proiectul companiei BSOG (Black Sea Oil & Gas). Şi, desigur, suntem pe punctul de a deveni, din 2027, primul producător de gaze din Europa. Proiectul Neptun Deep este proiectul fanion al sectorului de gaze din România, dar nu numai din România, pentru că, atunci când vorbim de un potenţial de peste 100 de miliarde de normal metri cubi, vorbim despre un potenţial pentru Europa de a-şi asigura o securitate cum n-a mai avut până acum”.
De asemenea, domnul ministru a calificat proiectul Neptun Deep ca fiind „fabulos” și a precizat că este nevoie de un efort coerent din partea statului român pentru ca acesta să avanseze în calendarul asumat:
“Vorbim despre un proiect cu adevărat fabulos şi felicit iniţiatorii, cele două companii, OMV Petrom şi Romgaz. Ştiu că nu este uşor, ştiu că necesită un efort coerent din partea statului român pentru a avansa acest proiect în calendarul asumat şi mai ştiu că fiecare zi contează. Deci, vă rog să contaţi şi dumneavoastră pe sprijinul Ministerului Energiei în a accelera toate procedurile necesare, tot ceea ce depinde de noi, dar şi de alte instituţii ale statului, pentru că atunci când vine vorba de 10 miliarde metri cubi producţia anuală adiţională pentru România înseamnă o mare, mare şansă de dezvoltare. Mi-aduc aminte că, atunci când aţi prezentat proiectul, ne-aţi spus că platforma va fi la o înălţime care echivalează cu de şase ori coloana fără sfârşit a lui Constantin Brâncuşi. Şi mi-a rămas chestiunea asta în minte şi mi-am amintit de cuvintele marelui Constantin Brâncuşi care spunea: „Una este să vezi până departe, alta este să mergi până departe”. Până acum am văzut până departe, am văzut potenţialul acestor mari investiţii pentru România şi pentru Europa. Rămâne să şi mergem până acolo şi de multe ori e mult mai greu să ajungi decât să îţi propui şi să vezi”.
De asemenea, acesta a subliniat că tranziţia verde trebuie să fie şi justă şi inteligentă:
„Pentru România, şi cred că e valabil şi pentru alte state prietene din jur, termenul de tranziţie nu e întotdeauna unul care ne aduce aminte de lucruri bune. Anii de tranziţie, cum se spunea, anii grei de tranziţie. Vorbim de o tranziţie verde care nu trebuie să fie doar verde, trebuie să fie şi justă şi trebuie să fie şi inteligentă. De aceea, rolul gazului este unul fundamental. (…) Deci noi suntem cei datori să spunem asta Europei: nu poţi să renunţi la cărbune, să renunţi şi la gaz, să renunţi şi la nuclear şi să ai probleme de securitate în sistem. Energia trebuie să fie în primul rând sigură şi abia apoi la un preţ cât mai corect şi pe locul trei cât mai verde. (…) Închei spunându-vă că tranziţia trebuie redefinită, inclusiv în mentalul colectiv, ca un lucru bun, ca o oportunitate, ca un lucru care creează locuri de muncă, noi tehnologii. (…) România şi celelalte state prezente au minţile necesare să fie un lider în lume şi să redefinească această tranziţie”.
Domnul Antal Istvan-Lorant, președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din cadrul Senatului României a subliniat că România trebuie să investească mult mai mult în capacităţi noi de producere de energie electrică “şi, ceea ce obişnuim noi să spunem: niciodată să nu oprim capacităţi de producere a energiei electrice până nu punem altceva în loc”.
Furnizarea de gaze naturale este capitală pentru industria românească și pentru dezvoltarea economiei în general:
„Ştim şi că dacă se va da drumul la noile capacităţi de producere a energiei electrice bazate pe gaze naturale – Işalniţa, Turceni, Mintia, industria de îngrăşăminte Azomureş sau poate Piatra Neamţ – la un moment dat asta înseamnă în cifre un plus de 7 miliarde metri cubi de gaze naturale, anual. Stăm foarte bine, dar e nevoie de investiţii şi programe de susţinere pentru investiţii în platforme industriale, să reuşim să creştem consumul de gaz industrial, pentru că aşa o să putem să creştem şi economia ţării”, a spus domnul Antal Istvan-Lorant.
De aceea, este important ca statul român să-și îndrepte atenția și asupra consumului:
“Privind potenţialul de producţie a gazului natural în România, ştim cifrele. Avem Neptun Deep, cu undeva la 200 miliarde mc de gaze naturale. Astăzi, România consumă undeva 10 – 11 miliarde de metri cubi de gaze naturale, dar cred că este extrem de important să facem şi comparaţii la acest capitol. Eu obişnuiesc să fac comparaţie cu Ungaria, care are un consum anual între 9 şi 10 miliarde metri cubi de gaze naturale şi ştim foarte bine că este o ţară mult mai mică, plus că nici nu prea are resurse din acest punct de vedere. Adică, ei au capacităţi mari de stocare, dar nu au capacităţi de producţie. Noi spunem că, astăzi, România este independentă în proporţie mai mare de 90% în ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, ceea ce este extrem de adevărat, dar cred că pentru viitorul României este important să vorbim şi despre consum. Şi, când vorbim despre consum, vreau să mă refer la consumul industrial, pentru că ştim cu toţii că marea majoritate a consumului pentru companii de furnizare nu vine neapărat din partea gospodăriilor, ci vine din partea consumatorilor industriali”, a declarat domnul Antal Istvan-Lorant.
Doamna Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a precizat că se află la a cincea participare la evenimentul RIGC Romanian International Gas Conference și a vorbit despre provocările prezentului, în special securitatea energetică, în care sectorul de gaze naturale are un rol esențial, în special prin producția internă:
„Sectorul energetic se confruntă cu foarte multe provocări din cauza incertitudinilor geopolitice şi a conflictelor care au loc deja. Suntem într-un climat complet schimbat din cauza pandemiei şi a crizei energetice. Securitatea energetică este mai importantă decât niciodată şi se pare că e nevoie de o criză ca să ne reamintim de importanţa securităţii energetice şi de cât de esenţial este să avem acces la propriile resurse şi să diversificăm resursele (…) Am zis că nu mai acceptăm gaze ruseşti în Europa, am reuşit să scădem importul de gaze la un nivel foarte mic, am reuşit să dăm dovadă de adaptare şi de flexibilitate când a fost nevoie, însă nevoia de energie va continua să crească în lume, atât pentru regenerabile, cât şi pentru gaze. De aceea trebuie să putem participa cum se cuvine la aceste procese ce ne aşteaptă în privinţa securităţii energetice. Pentru România, accentul trebuie să cadă pe producţia internă. România poate să joace un rol regional atât în tranziţia energetică, cât şi în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării. E una dintre puţinele ţări din regiune care are un mix energetic foarte diversificat şi are resurse naturale în mare măsură”.
Gazele naturale reprezintă un mare avantaj pentru țara noastră, iar succesul proiectului Neptun Deep asigură un atu pentru dezvoltare economică și lidership regional:
„Gazele naturale reprezintă un avantaj competitiv pentru această ţară şi pot ajuta să devină un jucător regional. Bineînţeles că Marea Neagră este în centrul acestei strategii. Astăzi, suntem împreună cu partenerul nostru Romgaz şi am făcut progrese semnificative. Am anunţat în iunie decizia finală de investiţie şi de atunci am fost extrem de ocupaţi. Avem un plan de dezvoltare care a fost aprobat de ANRE şi am atribuit un contract de 1,6 miliarde de euro pentru platforma offshore şi, împreună cu Romgaz, vom investi în total 4 miliarde de euro. Suntem încă în etapa de atribuire a contractelor pentru firmele româneşti şi de obţinere a permiselor şi avizelor necesare. Trebuie să continuăm să colaborăm cu instituţiile de stat pentru ca acest proiect să poată avansa. Este primul proiect de mare adâncime în România şi contăm pe implicarea tuturor părţilor interesate pentru o colaborare rapidă şi fluidă, fără de care nu ne putem atinge ţintele fixate în calendar. Vrem să începem producţia în 2027. Neptun Deep nu înseamnă doar securitate energetică şi creşterea economică, ci şi tranziţia energetică, pentru că gazele naturale au cea mai mică amprentă de carbon dintre toţi combustibilii fosili şi Neptun Deep are o amprentă foarte, foarte mică”.
Doamna Christina Verchere s-a referit și la alte inițiative OMV Petrom, necesare tranziției energetic:
„Gazele naturale au un rol esenţial de jucat şi pot ajuta România să îşi asume o poziţie de lider regional. Apropo de electrificare, oferim combustibil şi soluţii de transport pentru clienţii români, iar în ce priveşte mobilitatea vrem să fim primul jucător de pe piaţă la mobilitate electrică din regiune. Avem 180 de puncte de încărcare pentru vehicule electrice, actualmente în România, Bulgaria şi Serbia. De asemenea, am reuşit să accesăm fonduri europene pentru a dezvolta o reţea de peste 400 de puncte de încărcare ultra-rapidă pentru vehicule electrice. 300 dintre aceste puncte vor fi în România, restul în regiune”.
Domnul Răzvan Popescu, CEO Romgaz, a subliniat importanța aprovizionării interne cu gaze naturale, având în vedere că acestea vor rămâne în continuare combustibilul predilect de tranziție:
„Gazele naturale vor rămâne combustibilul de tranziţie cel mai important, până în 2050. Ce ne dorim de la aceste surse energetice? Vrem să fie accesibile pentru ca economia României şi a Europei să rămână competitivă. Deci, este important să avem surse de gaze naturale interne şi o aprovizionare internă într-o perioadă de volatilitate a preţurilor şi să asigurăm căile, reţelele de transport. Am văzut cât de importante au fost aceste lucruri pentru România. Am trecut deja de a doua iarnă în care n-am avut probleme. Este vorba despre un proces lung de transformare către emisii de carbon zero. Noi suntem aproape 100% o companie de gaze naturale. Avem explorare şi exploatare a gazelor şi ne dorim să investim în procesul de decarbonizare, dar şi să ne gândim la sustenabilitatea întregului model de afaceri, ceea ce înseamnă că trebuie să fim foarte precauţi în abordarea noastră”, a afirmat domnul Răzvan Popescu.
CEO-ul Romgaz a subliniat proiectele importante pe care le desfășoară compania, esențiale pentru aprovizionarea cu energie a țării:
„Vrem să investim şi în producţia offshore. Am investit mult, avem în special sonde mature care au nevoie de investiţii, însă avem nevoie de resurse suplimentare. Am început să forăm în rezervorul Caragele şi am început în anumite locuri în Iernut anumite lucrări. Dacă vorbim despre securitatea energetică, aceasta este o prioritate, iar investiţiile din Marea Neagră ne vor întări poziţia ca furnizor de securitate energetică în România şi în regiune, iar în felul acesta vom alinia întregul spectru. Este important ca proiectul Neptun Deep să fie susţinut de toată lumea, de toate părţile şi să se înţeleagă cât de important este, având în vedere calea noastră către emisii de carbon zero”, a arătat Domnia sa.
Domnul Ion Sterian, Director General Transgaz, a arătat importanța dezvoltării infrastructurii de transport al gazelor naturale, atât pentru România, cât și pentru vecinii săi:
„La ora actuală, România este o țară foarte importantă în ceea ce privește infrastructura de transport gaze, în vederea asigurării securității energetice a României și a țărilor din centrul Europei, mă refer la Ungaria, Slovacia, dar și pe partea cealaltă, mă refer la Republica Moldova și Ucraina. Dacă nu investeam în infrastructura de transport de gaze, astăzi, România era într-o situație mai puțin plăcută, poate și Ungaria, având în vedere contextul geopolitic actual, mă refer la războiul de la granițele noastre, plus încă un război început acum o lună, în Orientul Mijlociu.”
Directorul general Transgaz a subliniat importanța continuării investiției în infrastructura de gaze naturale:
„Am investit și investim în continuare. Avem una dintre cele mai moderne infrastructuri de transport din Europa. Suntem la cinci stele la nivelul calitativ al infrastructurii, ca să îl parafrazez pe omologul meu de la FGSZ Ungaria, în ceea ce privește tehnologia și în ceea ce privește securitatea transportului și exploatării conductelor de gaz.”
În ceeace privește obligațiile față de partenerii Romgaz și OMV Petrom, în proiectul Neptun Deep, domnul Sterian a precizat:
„Ne-am ținut de treabă, suntem în grafic cu lucrările și chiar suntem într- un grafic accelerat – au început să vină vapoarele cu țeavă, a început conducta să transporte în depozite. Ne pregătim pentru prima sudură, în maxim 8- 10 zile, pe tronsonul Tuzla- Podișor, un gazoduct care preia integral producția din Neptun Deep. Din discuțiile pe care le avem și din graficul de lucru cu constructorii, finalizarea gazoductului va fi undeva la sfârșitul anului viitor. Vor mai urma încă circa 5- 6 luni de zile de probe tehnologice si, conform contractului, gazoductul este operativ la 1 iulie 2025. (…) Acest gazoduct care va face parte din coridorul transportului gazelor din zona Mării Caspice – zona Azerbaidjanului și sperăm și din Turkmenistan cât mai curând, terminalele LNG din Grecia”.
Domnul Ion Sterian a reamintit și preluarea de către Transgaz a întregului sistem național de transport al gazelor din Republica Moldova:
„Am preluat în Republica Moldova integral Sistemul Naţional de Transport în operare, de la data de 19 septembrie. Totul se desfăşoară în condiţii normale, inclusiv Transnistria cu transportul gazelor pentru Transnistria, în special pentru centrala electrică de la Cuciurgan, care asigură curentul electric pentru zona dintre Nistru şi Prut, mă refer la Chişinău în primul rând, cu curentul electric. Suntem în continuare în dezvoltări”.
Domnul Raffel Volker, CEO E.ON, a subliniat sinergiile posibile între gazele naturale și combustibilii alternativi – biocombustibili și hidrogen:
„Nu este o competiţie între sectoare. Avem nevoie de gaze naturale chiar dacă folosim biometanul, chiar dacă folosim hidrogenul. Dacă vrem să reducem emisiile la nivel european, dacă vrem să fim mai puţin dependenţi, trebuie să reducem importurile, dar nu trebuie să reducem producţia de gaze naturale în Uniunea Europeană. Avem suficient loc pentru aceste gaze, chiar dacă folosim biometanul”.
Domnul Raffel Volker a arătat că în Germania, pentru a nu mai fi importate multe gaze naturale, a început mai repede dezvoltarea sectorului de hidrogen şi a celui de biometan, ajungându-se la un ecosistem unde se folosesc împreună gazele naturale, biometanul şi hidrogenul.
De asemenea, a subliniat necesitatea unor investiții în rețele electrice:
„La nivel european se vede cum investim în reţelele electrice, în toate regiunile unde operăm reţelele, dublând şi triplând sumele de investiţii în reţelele de electricitate. Dar avem nevoie să investim şi în reţelele de gaze naturale. (…) Investim mult mai mult decât am investit în anii trecuţi, pentru că tranziţia energetică se întâmplă azi, deja. Nu mai putem să aşteptăm”.
Doamna Zsuzsa Bereschi, Horvath&Partners, Expert internațional în implicarea în comunități și dezvoltarea parteneriatelor, a prezentat un valoros exemplu de bune practici în adoptarea tehnologiilor emergente. Doamna Bereschi s-a referit la proiectul Porthos, realizat de Olanda, dar care va căpăta o dimensiune transnațională și care are drept obiectiv captarea și stocarea carbonului (CCS). Unitatea de stocare este offshore (în larg), la 22 de km de coasta olandeză. Porthos va însemna stocarea a 37 milioane tone de CO₂ pe întreaga durată estimată de activitate, cu scopul de a susține scăderea emisiilor pentru 4 mari clienți industriali. Statul olandez a investit în structura propriu-zisă de captare și stocare, ceea ce a ajutat la accesarea unei finanțări europene pentru extinderea acesteia și dezvoltarea infrastructurii de transport.
Vă invităm să urmăriți înregistrarea pe www.rigc.ro.
