Cătălin NIȚĂ, FPPG: Trebuie să facem ceva ca să dezvoltăm gazele din Marea Neagră; Avem consens politic; E momentul să facem pași concreți pentru actualizarea legislației offshore
Este momentul să facem pași concreți pentru actualizarea legislației offshore, necesară pentru dezvoltarea gazelor din Marea Neagră, a spus Cătălin NIȚĂ, Director Executiv, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence, miercuri, 10 noiembrie 2021. El a remarcat, din discuțiile din cadrul evenimentului, la care au participat oficiali din Parlament, Guvern și Parlamentul European, că există consens politic.
Resursele din Marea Neagră sunt un exemplu de oportunitate de investiție în România, a spus Cătălin NIȚĂ: “În toată lumea, există o concurență acerbă în ceea ce privește atragerea de capital și de investitori. Noi ne bucurăm să avem investitori, deja, în țară, care au resurse proprii. Nu trebuie să facă statul nimic pentru a genera investițiile, nu trebuie să le cofinanțeze. De asemenea, avem resurse umane. Industria de gaze, cu o istorie de peste 110 ani de explorare și dezvoltare în România și peste 50 de ani de istorie în Marea Neagră, în mod special, încă beneficiază de experiența și expertiza a zeci de mii de oameni. Aceștia sunt bine calificați, bine plătiți și bine apreciați la nivel global. Forța aceasta de muncă migrează, pentru că așa este tipicul industriei, la nivel global. Prin facilitarea investiției de la Marea Neagră putem să avem un plus de resurse umane. Mă refer la o cifră de 30.000 de locuri de muncă noi care pot fi create. Cifra este calculată într-un studiu Deloitte, de acum câțiva ani. Pe lângă locurile de muncă noi, le securizăm pe cele existente. Putem să aducem înapoi românii plecați peste hotare pentru alte proiecte. (…) Potrivit aceluiași studiu, se discută despre investiții de 26 miliarde dolari, la nivelul industriei, în parcursul celor 22 de ani luați în calcul în acel studiu. O sumă aproape la fel de mare cât mult discutatul PNRR. Toată această investiție aduce un venit la bugetul de stat în jur de 9 miliarde RON anual. Ar fi mare păcat să ratăm această oportunitate. Sunt plăcut impresionat de ce s-a discutat în conferința de astăzi și sunt foarte optimist, pentru că toți reprezentanții, fie din ministere sau Parlamentul European sau Parlamentul românesc – ambele camere, au vorbit în același sens: Gazul este clar un combustibil de tranziție. Cu toții au fost de acord că trebuie să facem ceva să dezvoltăm gazele din Marea Neagră, toți au fost de acord că există dorința și oportunitatea de a modifica Legea offshore, care este un impediment în a pune în realizare un plan deja scris și care trebuie doar puțin actualizat față de nivelul anului 2018 când a fost votată această lege în forma actuală. Din păcate, după trei ani de zile, constatăm că această lege nu a adus beneficii nici investitorilor, nici statului român, din păcate, nici românilor, care astăzi sunt îngrijorați cu privire la securitatea energetică și dacă avem cantități de gaze suficiente să trecem iarna.”
Secolul 21 se anunță a fi secolul energiei verzi, dar acolo vom ajunge după o perioadă de tranziție, a mai spus Cătălin Niță: “Energiile regenerabile sunt foarte bune și au impact mic asupra mediului, dar trebuie să avem în vedere că trebuie echilibrate în sistem. Se pare că, tehnologic, gazul este, dintre toate celelalte alternative, soluția ideală care poate fi pusă în aplicare foarte repede. O centrală pe gaz se pornește aproape instantaneu. (…) Așadar putem elimina cărbunele, pentru că este cel mai negru dintre toate sursele de energie, prin a-l înlocui cu gazul natural.”
Modernizarea sau actualizarea legislației offshore la ceea ce se întâmplă în lume este mai mult decât necesară, a mai spus oficialul FPPG.
Potrivit acestuia, în cazul în care modificările legislative se vor face până la începutul anului 2022, producția ar putea să înceapă fizic în 4-5 ani: ”Amintesc că există operatori care au dat o decizie finală de investiții imediat după adoptarea legii actuale în 2018, deci vom vedea cantități de gaze mai devreme de acești 4-5 ani. Eu m-am referit pentru zăcămintele care încă nu sunt dezvoltate și care trebuie regândite ca proiecte.”
Cătălin Niță a mai spus că industria are trei condiții, pentru ca legea să producă efectele benefice tuturor celor implicați – investitori, statul român și cetățenii României: piață liberă, clauză de stabilitate și condiții competitive. El opinează că acestea se pot discuta destul de repede și poate fi adoptată legea până la sfârșitul anului: “Dacă se adoptă o formă în acest sens, probabil că, până la sfârșitul anului viitor, se poate da decizie finală de investiție pentru zăcămintele din Marea Neagră rămase încă în discuție și producția poate să înceapă în 3-4 ani de atunci“.
În opinia lui Cătălin Niță, pachetul Fit for 55 reprezintă o oportunitate pentru țara noastră: “Avem foarte multe resurse minerale și încă mai avem și resurse umane. Țara noastră se bucură de foarte multe avantaje, inclusiv de faptul că a făcut pași înaintea tuturor. Avem cel mai echilibrat mix energetic din Europa. Aproape jumătate din producția electrică din România este din surse regenerabile. Suntem printre țările care au cea mai mică emisie de dioxid de carbon per capita. Emisiile de gaze cu efect de seră, de asemenea, sunt foarte mici.
(…) Avem puțin timp să ne stabilim drumul de-acum încolo mult mai bine și să tragem spuza și pe turta noastră. Este momentul să ne stabilim un drum așa cum ne dorim în funcție de ce nevoie și de ce posibilități are România. Dar, în același timp, trebuie să mergem să-l și croim și să-l facem cunoscut către partenerii noștri din Uniunea Europeană și din toate organismele acesteia“.
Cristian BUȘOI: Pe taxonomie, discuțiile sunt foarte complicate, dar eu sunt un susținător al gazului pentru perioada de tranziție
Creșterile prețurilor la energie nu sunt cauzate în principal Green Deal sau Fit for 55, este un context cu totul și cu totul mai larg din punct de vedere internaţional, precum și anumite jocuri dinspre Est, de la Gazprom, și cererea crescută în Asia, a spus Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde”, organizat de Financial Intelligence miercuri, 10 noiembrie 2021. Domnia sa a continuat: “Sigur că și Green Deal şi Fit for 55 au avut o influență prin scăderea producției de gaz în interiorul Uniunii Europene, pentru că se dau mesaje greșite și confuze în ceea ce privește gazul și atunci companiile nu mai investesc, nu mai fac explorări. Un alt motiv este creșterea certificatelor de CO2, care în mod evident au dus la anumite creșteri.
Dar nici măcar această creștere a prețurilor la energie nu am văzut să diminueze hotărârea de a merge în direcția Green Deal și, mai nou, nici COP 26. Desigur, COP 26 a adus câteva știri bune, dar în mod clar prin neparticiparea unor importanți jucători nu putem spune că este un succes.
Ne este clar tuturor că, doar prin efortul Uniunii Europene, nu putem să schimbăm situația la nivel planetar. Am o teamă că facem niște eforturi susținute şi nu vom schimba situația generală, dar putem pune în pericol competitivitatea industriei europene”.
Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European, a mai spus: “Suntem reprezentanții României la Bruxelles și trebuie să vedem în ce măsură putem găsi acel echilibru între nevoia de a face politici europene, de a merge în direcția pe care o doresc colegii noștri din Uniunea Europeană, din alte țări, din instituțiile europene, dar în același timp să nu uităm de specificul României şi de interesele ei.
În ceea ce privește Green Deal și Fit for 55, există un puternic angajament politic de a merge în această direcție. Această hotărâre nu a fost redusă, spre surprinderea mea, nici de pandemia Covid 19, au fost nenumărate declarații că lucrurile rămân în aceeași direcție, ba chiar că trebuie accelerate. Şi chiar și în contextul dificil al creșterii prețurilor la energie am simțit și la Comisia Europeană și la majoritatea celor din Parlamentul European că doresc să meargă în aceeași direcție. (…)
Săptămâna trecută, ca președinte ITRE, am condus o delegație la Washington și am avut o ședință de lucru cu Comisia de crize climatice din Congresul Statelor Unite ale Americii. Chiar dacă nu este același entuziasm ca în Uniunea Europeană, în mod clar lucrurile s-au schimbat în Statele Unite ale Americii, cel mai important jucător economic de pe glob și partenerul Strategic al UE și al României. Chiar reprezentanți ai Partidului Republican care au participat la ședință înțeleg că trebuie să mergem într-o anumită direcție. Acolo lucrurile sunt puțin diferite şi nu va fi același parcurs ca al Uniunii Europene, dar există aceeași hotărâre ca în Orizontul anilor 2050 să existe decarbonizare și să ajungem la situația în care nu mai emitem gaze cu efect de seră.
Cred că, ținând cont de aceste lucruri, noi trebuie să înțelegem că aceasta este direcția, că trebuie să ne adaptăm, să vedem unde putem să ajustăm lucrurile în interesul României și mai ales să vedem care sunt oportunitățile pe care le avem. Pentru că, într-adevăr sunt și provocări și la nivel european, dar și la nivel național. Există un risc de pierdere a competitivității unor ramuri industriale, mai ales industria grea.
În Fit for 55, avem Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), care poate ajuta anumite activități economice, cărora le va crește costul de producție, să rămână competitive. Există anumite riscuri în ceea ce privește pierderea unor locuri de muncă pe producția de cărbune de exemplu. Avem Just Transition, dar este insuficient, va trebui să mai facem eforturi și din bugetul național. Avem riscul creșterii prețurilor la energie stau nerevenirii la un preț acceptabil de către populație, de către industrie. Aici avem alte mecanisme, inclusiv pe ajutorul de stat.
Este adevărat că, în decursul câtorva ani, atunci când vom avea o pondere mare de regenerabile și – total de acord în cazul României şi al altor țări – de energie nucleară, această fluctuație pe care o vedem datorită jocului cu prețul gazului, cu prețul petrolului, cu combustibilii fosili nu va mai fi atât de fluidă. Exceptând niște situații climatice foarte dificile în care nu va mai bate vântul sau nu vom mai avea soare, vom avea predictibilitate, investițiile sunt clare, vom avea maturizare acestora, randamentul, schemele de ajutor, poate chiar acele contracte pentru un preț garantat. Aşa că lucrurile nu vor mai fi atât de fluctuante. Şi în cazul energiei nucleare știm ce investiții avem, în cât timp le amortizăm, voi fi doar mici fluctuații ale pieței.
Green Deal ne va ajuta, va duce la o stabilitate, va duce la o scădere a vulnerabilității față de actori noneuropeni, va crește securitatea energetică a Uniunii Europene la prețuri care vor putea deveni acceptabile prin luarea altor măsuri și prin implementarea măsurilor de eficiență energetică, extrem de importante.
Văd în Parlamentul European un entuziasm chiar dincolo de ţintele stabilite de Comisia Europeană pe Fit for 55. Partidul Popular European are o poziție echilibrată și maximală în ceea ce privește țintele propuse de Comisia Europeană. În opinia noastră nu putem trece peste aceste ținte, ba chiar cred că pe extinderea ETS ar trebui să mai stăm de vorbă, la fel cum trebuie să vedem în ce măsură putem impune de acum o dată pentru trecerea la producția exclusivă de mașini electrice. Din acest punct de vedere sunt câteva lucruri pe care le vom susține.
Însă la toate celelalte grupuri politice văd un entuziasm foarte puternic, sper ca acest entuziasm să aibă la bază și o fezabilitate a implementării acestor măsuri pentru că, evident, putem impune ce ținte dorim, dar este important ca aceste ținte să poată fi implementate și implementabile. Şi atunci rolul Consiliului, rolul României, inclusiv prin europarlamentarii care reprezintă România la Bruxelles, trebuie să fie pentru găsirea unui echilibru, de a fi ambițioși, de a rămâne în această direcție, de a nu schimba ținta pentru 2050, de a nu schimba cei 55% pentru 2030, dar nu trebuie să venim cu lucruri care nu sunt fezabile. Vă spun cu sinceritate. Extinderea către sistemul de transport, faptul că vom avea combustibili mai scumpi – aceste măsuri nu vor duce la scăderea emisiilor pentru că oamenii nu vor cumpăra automat mașini cu motor electric doar pentru că va crește puțin prețul la benzină și motorină. Din păcate va crește sărăcia energetică, va lăsa oamenilor un şi mai mic spațiu pentru alte nevoi, pentru investiții, pentru educație și vor crește costurile unor produse importante precum cele alimentare și nu numai.
Toată lumea înțelege că trebuie să salvăm planeta, toată lumea înțelege că trebuie să ne schimbăm modul de a consuma, că trebuie să fie mai responsabili, toată lumea înțelege oportunitățile Uniunii Europene de a trece către tehnologii curate. Dar lucrurile nu trebuie forțate la maxim pentru că riscăm ca oamenii să își schimbe opinia şi să nu mai sprijine planurile UE”.
Referitor la includerea gazului în second delegate act, alături de energia nucleară, Cristian Buşoi a spus: “Pe taxonomie, discuțiile sunt foarte complicate. Şi aici suntem un număr de europarlamentari care insistăm către Comisia Europeană să vină mai repede cu reglementarea în ceea ce privește gazul pentru perioada de tranziție și energia nucleară.
Urmează președinția franceză în primul semestru al anului viitor și aici ne putem coordona foarte bine cu francezii în ceea ce privește energia nucleară, pentru că acolo e chestiune mai puțin ideologică între grupuri politice, gen PPE susţine, S&D nu. Acolo e o chestiune care ține mai degrabă de anumite sensibilităţi naționale. Aşa că cred că se poate găsi un compromis și investițiile în energie nucleară să poată fi susținute.
Evident că nu sunt regenerabilele, dar ajută în mod clar la atingerea țintelor, iar în ceea ce privește gazul am spus-o şi o spun foarte răspicat că sunt un susținător al gazului pentru perioada de tranziție. Dacă tehnologiile de captare şi utilizare a carbonului se vor maturiza – şi sunt convins că se întâmplă acest lucru pentru că am văzut ce eforturi se fac în UE şi mai ales în SUA pentru a investi în cercetare, dezvoltare și pentru a maturiza aceste tehnologii – o mică parte din mixul energetic poate fi asigurat de gaz şi după 2050, gaz care poate fi decarbonizat, emisiile să fie captate și depozitate pentru a nu mai merge în atmosferă.
Momentan, ne lovim de domnul Timmermans, de o anumită sensibilitate a unor colegi din Comisia Europeană și trebuie să recunosc că și în Parlamentul european lucrurile sunt încă complicate. Sper însă că și la presiunea unor state membre, și la presiunea noastră, a unor europarlamentari, într-un timp rezonabil Comisia va veni cu aceste reglementări.
Referitor la gazele din Marea Neagră, sper să le putem exploata cât mai repede posibil. Am fost foarte bucuros atunci când compania Exxon a venit în România, a fost un semnal foarte bun pentru România. Dar, ulterior, au existat multe alte oportunități în alte zone ale lumii pentru Exxon și acum avem această ofertă a Romgaz. Am salutat și salut implicarea Romgaz și preluarea participației Exxon din Marea Neagră. Din discuțiile pe care le am avut și cu OMV Petrom, înțeleg că și acolo există un angajament foarte clar ca o dată ce legea offshore va fi modificată să putem trece şi la exploatare. Este adevărat că trebuie susținerea politică cât mai largă pentru această lege.
Cred că chiar și pentru perioada de tranziție merită să facem această exploatare, ne va ajuta foarte mult, ne va face independenți, ne va da posibilitatea de a exporta. Acest zăcământ este important, dar nu este pentru totdeauna. Este clar că poate ajuta în perioada de tranziție și, dacă tehnologiile de captare a carbonului vor fi larg răspândite, de ce nu, poate și după”.
Cristina Prună, USR, propune înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului pentru modificarea Legii offshore, care ar permite exploatarea gazelor din Marea Neagră
Cristina PRUNĂ, Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor și Vicepreședinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților, a anunțat, în premieră, că propune înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care să discute modificarea Legii offshore, care ar permite exploatarea gazelor din Marea Neagră, în cadrul conferinței Fit for 55/România și Planul UE pentru o tranziție verde, organizată de Financial Intelligence.
Modificarea Legii offshore a fost și rămâne un angajament al USR, a spus Cristina Prună: “Faptul că am ajuns aproape de finalul anului și nu am început discuțiile de modificare a Legii offshore nu e un lucru cu care să ne mândrim, dimpotrivă. Pentru că există această instabilitate guvernamentală, aș vrea să fac o invitație: să co-inițiem înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care sa discute acest proiect de lege. Am mai avut în trecut astfel de comisii și pentru Codul electoral sau alte chestiuni. Ar fi o comisie în care Ministerul Ffinanțelor, Ministerul Energiei, ANRM și alte instituții publice să vină și să discute cu parlamentari de specialitate, atât pe finanțe, cât și pe zona de energie. Scopul ar fi să co-inițiem în Parlament o lege care să aibă o susținere cât mai largă. Vorbim de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, dar noi totuși avem rezerve importante în Marea Neagră, care nu sunt exploatate. Suntem în momentul cheie 2021, în care putem să vorbim cu maturitate despre modificările acestei legi și ce ar trebui să se întâmple astfel încât să avem o lege care să permită exploatările de gaze din Marea Neagră.”
Potrivit parlamentarei, înființarea comisiei nu se poate face de la nivelul unui singur grup parlamentar și nici nu ar fi aceasta intenția: “Invit, astăzi, reprezentanții celorlalte grupuri parlamentare să se alăture acestui demers și să facem o dezbatere cat se poate de transparentă, cat se poate de corectă și, în final, să avem un proiect de lege. Stiu că s-a lucrat și la Guvern, am așteptat o lege care să vină de la guvern sau măcar un draft pe care noi, Parlamentul, să-l discutăm. Această comisie ar fi cadrul perfect.”
Cristina Prună a menționat că proiectul va trebui să treacă prin circuitul parlamentar: ”Ținând cont că, 10 luni de zile, nu s-a întâmplat nimic, comisia este un bun început și un loc unde această lege ar putea să fie discutată și apoi să ajungă în circuitul parlamentar și să fie și adoptată. Cred că am putea să facem lucrul acesta în următoarea lună și jumătate, nu văd absolut nicio problemă în avea adoptată această lege, dacă începem acum și avem un cadru propice dezbaterilor. ”
Potrivit Petrom, modificarea pana la finalul anului a Legii Offshore este esentiala pentru extractia gazului natural din proiectul Neptun Deep. Operatorii așteaptă aceste modificări pentru a lua o decizie de investiții.
În proiectul de mare adâncime Neptun Deep, explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi.
Cristina Prună a mai spus: ”Legea offshore poate să permită exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar gazul este un combustibil de tranziție. Până la urmă, și statul român are aceeași viziune prin diferitele documente pe care le-a elaborat de-a lungul timpului. Celelalte alternative sunt tot ce înseamnă energia verde. Din păcate, în momentul de față, cadrul legislativ nu este unul care să permită dezvoltarea de noi proiecte. (…)
Evident și energia nucleară este energie curată și ne poate asigura, de asemenea, necesarul de energie pe viitor și stabilitatea sistemului energetic”.
Pactul Verde European și Fit for 55 nu sunt opționale, ci sunt angajamente pentru România, a mai spus Cristina Prună: “Trebuie să ne uităm la ceea ce lăsam în urmă generațiilor viitoare, însă nu ar trebui să lăsăm în urmă o planetă sărăcită, oameni în sărăcie, fie că vorbim de sărăcie energetică sau de alte tipuri.
România, în momentul de față, este nepregătită pentru 55 și este încă departe de a fi pregătită. (…)
Pandemia a accelerat planurile Bruxelles-ului de a reduce emisiile de carbon până în 2030, respectiv 2050. Acest lucru se traduce în revizuirea mai multor directive – este vorba despre taxarea carburanților, despre introducerea unui mecanism de taxare a carbonului din anumite produse de import la granița cu Uniunea Europeană – oțel, ciment, aluminiu etc.
Acest lucru poate părea o politica bună, dar sunt și niște minusuri acolo. De aceea, cred că e nevoie de o dezbatere cât mai largă, inclusiv aici în Romania, nu numai la Bruxelles.“
Deși pare greu de înțeles pentru majoritatea cetățenilor europeni și români, această nouă schimbare de paradigmă va avea un impact serios asupra economiei, asupra vieților noastre, a mai spus parlamentarul: “Asta se traduce în plata poluării pe care o emit anumite sectoare de activitate – sectorul maritim, rutier, aerian, energetic etc.
Lucrul acesta comportă anumite riscuri, cum ar fi afectarea competitivității industriei românești și mutarea anumitor industrii către alte continente, de pildă Asia, precum și afectarea locurilor de muncă în Europa, dar și aici în România. Dacia Spring, prima Dacie electrică este produsă în China. Poate e un lucru pe care l-am luat ca un fapt, dar dacă stam si ne uitam pe termen lung și vrem sa facem tranziția către vehiculele electrice, lucrul acesta nu este îmbucurător. Ar trebui să ne gândim mult mai atent la cum putem să îmbunătățim lucrurile pentru ca fabrici de baterii să apară aici în România. Vestea bună e că avem resurse de grafit, din care se obține grafenul care intră în compoziția bateriilor. În ultimele luni, chiar de la Ministerul Economiei, fuseseră făcuți pași pentru exploatarea acestei resurse. În ultimele săptămâni, am văzut că a fost stopata această inițiativă. Sper că o să există o înțelegere și o înțelepciune astfel încât să ducem acest proiect înainte și să creăm cadrul pentru ca fabricile de baterii să apară și aici, în România, și să continuăm industria constructoare de mașini. Evident, există și fonduri europene pentru a putea face investiții și a ne reduce emisiile de carbon. Putem să creăm un cadru legislativ stabil predictibil care să permită apariția acestor investiții.“
Anul acesta, prețul energiei electrice și al gazelor naturale au început să crească, iar, în mare parte, și politicile europene au avut o contribuție, a mai spus Prună: “De asemenea, creșterile de prețuri la energie se reflectă în creșterea prețurilor pe lanț. În luna octombrie, inflația a fost undeva la 8 la sută.
Dacă nu acționăm imediat pentru a atenua acest efect al politicilor verzi, riscul este să creăm mai multă frustrare în rândul populației, să pierdem trenul tranziției verzi și, la final, factura să o plătim noi toți.
Există fonduri europene. Trebuie ca și Parlamentul și Guvernul să acționeze asupra cadrului legislativ, astfel încât aceste fonduri să fie accesate și să se transforme în investiții. Acesta este obiectivul final, să avem cât mai multe investiții în toate sectoarele, prin fonduri europene. “
În opinia Cristinei Prună, în zona de energie, Guvernul ar trebui operaționalizeze Fondul de modernizare, peste 10 miliarde de euro pe care trebuie să le folosim până în 2030: “Din păcate, am pierdut prea mult timp. Am încredere că, la un moment dat, o să existe acest cadru, o să existe ghidurile, schema de suport, astfel încât piața să poată să acceseze aceste fonduri europene, care să se traducă în noi capacități de producție de energie electrică și, evident, tot ce înseamnă eficiență energetică și modernizarea sistemului energetic, în general. “
Cristina Prună a mai spus că speră ca europarlamentarii români să să se bată pentru a obține mai mulți bani pentru tranziția justă. Ea a mai spus că trebuie opreaționalizate cât mai rapid programele de investiții care se vor desfășura prin PNRR.
Ea a mai adăugat că este întârziată și transpunerea Directivei 944: “Aici există și posibilitatea să avem o lege în parlament. Sa o inițiem în Parlament, astfel încât și contractele bilaterale pe termen lung să fie posibile și să eliminăm monopolul OPCOM și celelalte lucruri atât de necesare pentru crearea cadrului investițional, care să permită apariția de noi capacități de producție.”
Ea a mai amintit că investițiile în sectorul regenerabil au stagnat, menționând că lucrează la o lege în ce privește eliminarea birocrației privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol, pentru noi investiții atât în sectorul regenerabil, cat și în cel de stocare.
Iuliu Winkler: Tot ceea ce implică dubla tranziție – verde și digitală – reprezintă cea mai mare schimbare din istoria Uniunii Europene
Subiectul tranziției echitabile spre o economie verde și digitalizată este important pentru toți, nu doar pentru cei vulnerabili din punct de vedere energetic sau din punct de vedere social, a spus Iuliu WINKLER Europarlamentar (UDMR, PPE), prim-vicepreședinte al SME Europe, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence, miercuri, 10 noiembrie 2021.
“Pentru a putea realiza o tranziție echitabilă acasă, cred că este obligatoriu să atingem, într-un timp cât mai scurt, destul de multe obiective, dar consider că șase sunt cele mai stringente. Trei trebuie să le realizăm acasă și trei la Bruxelles”, a spus europarlamentarul.
În primul rând, este important să conștientizăm faptul că tranziția verde, așa cum este prevăzută în Pactul verde – Green Deal , care se va pune în aplicare prin măsurile prevăzute în pachetul legislativ Fit for 55 – Pregătiți pentru 55, reprezintă, alături de tranziția digitală, soluția Uniunii Europene pentru ieșirea din criză, pentru redresarea din punct de vedere economic, a spus Iuliu Winkler: “În același timp, este pasul pentru a face o uriașă schimbare de paradigmă și de a intra în secolul 21. Cred că tot ceea ce implică această dublă tranziție, verde și digitală, reprezintă cea mai mare schimbare din istoria Uniunii Europene, o schimbare chiar mai mare decât introducerea monedei euro. Cred că ne aflăm în fața unei transformări mai mari decât cele rezultate din succesivele tratate ale UE care au mers întotdeauna incremental. Știm că UE se dezvoltă incremental. Facem un pas pe care îl absorbim, apoi mai facem unul. Am avut o lărgire, am asimilat-o, apoi am mai făcut o lărgire. De data aceasta, Comisia Europeană vine și ne propune o schimbare totală atât economică, cât și socială. Acest lucru presupune și o schimbare de mentalități.”
Acasă, în România, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să informăm, spune Winkler: “Nu cred că putem schimba mentalități printr-o directivă europeană sau printr-o hotărâre de guvern. Trebuie să informăm, să dezbatem, să facem educație. Trebuie să promovăm în rândul tinerilor noile transformări astfel încât ei să înțeleagă ce se întâmplă. Este o încercare grozav de mare. Este un fenomen care a început deja, iar noi trebuie să conștientizăm schimbarea, și, în același timp, să înțelegem că aceasta vine în favoarea noastră, pentru că noi dorim să avem o șansă. Vrem să avem noi o șansă, precum și copiii și nepoții noștri, dar și generațiile viitoare. Sigur, din câte știu eu, localitățile care sunt la Marea Neagră nu se află în pericol de a fi înghițite de ape, dar trebuie să ne gândim că alții sunt într-un astfel de pericol. De exemplu, deșertificarea o constatăm pe pielea noastră, la fel alte probleme ecologice, cum este poluarea. Am dat acte normative pentru cei care au trăit în orașe poluate, dar nu putem cumpăra efectele poluării prin câțiva lei la pensie. Aceasta nu este o soluție. Este doar un mic pansament.”
În al doilea rând, cred că trebuie să vorbim despre intervenția statului în economie și să reevaluăm această chestiune, a mai spus europarlamentarul: “În condițiile acestei transformări avem nevoie de intervenția statului în economie, nu în sensul dirijismului sau intervenționismului. Trebuie să fim foarte atenți să nu ajungem la intervenționism, la dirijism, trebuie să lucrăm astfel încât să păstrăm economia socială de piață. Statul are un rol, iar acest rol a crescut în pandemie și va rămâne ridicat și în perioada tranziției digitale și verzi. Trebuie să reevaluăm rolul și înțelegerea noțiunii de ajutor de stat. Și nu mă refer aici la ajutorul de stat prin efectul legii, ci la ajutorul de stat ca fenomen. Să vedem ce înseamnă , cât de subtil și fin este acesta în vestul UE. Dacă decid să construiesc un drum de mare viteză este ajutor de stat, dacă asigur internet în bandă largă este ajutor de stat, dacă intervin în educație și asigur educația duală, educația tehnică, de specialitate și acestea sunt ajutor de stat pentru IMM-uri de exemplu. Dacă reduc birocrația înseamnă ajutor de stat. Intervenția statului în economie, ajutorul de stat, trebuie să vină în favoarea mediului de afaceri prin facilitarea unor lucruri și desființarea altora.
Al treilea obiectiv se referă la înțelegerea poziției României în lanțurile valorice, iar asta ne duce la comerțul exterior. Trebuie să fim conștienți că vom parcurge tranziția verde și etapele din Fit for 55. Ca atare, vom avea nevoie de zeci de mii de stații de încărcare electrică pe șoselele României. Le vom produce în România sau le vom importa? Industria noastră auto va avea nevoie de baterii, știm că bateria este cam o treime din prețul mașinii electrice. Vom importa bateriile sau vom reuși să le fabricăm noi? Vorbim de obținerea hidrogenului verde. Una dintre căi este obținerea lui prin electroliză. Vom avea tehnologii și vom construi noi electrolizoare sau le vom cumpăra? Urmează să decidem dacă vom pune într-o situație și mai grea balanța comercială.”
La Bruxelles, va trebui să negociem la sânge interesul național, apreciaza Iuliu Winkler: “Avem nevoie de o creștere a capacității de negociere. Și alții fac același lucru. Interes național înseamnă să poți fabrica baterii, cipuri, să produci energie atomică. Se vorbește despre taxonomie. România este într-o situație bună ca putere de negociere. Suntem în grupul statelor din estul Europei care, în frunte cu Franța, susțin energia nucleară și suntem în grupul statelor care, în frunte cu Germania, susțin gazul natural ca și combustibil de tranziție. Aceste lucruri nu sunt incompatibile, se împacă foarte bine și se află sub umbrela interesului economic național. Se vorbește mult despre neutralitatea tehnologică. Unii spun că este de neatins, alții că este un principiu important. În momentul în care fixezi zero emisii pentru transport, nu înseamnă oare că încalci principiile neutralității tehnologice? Nu ar fi mai bine să reglementăm în așa fel, încât reglementarea dată să poată fi respectată de mai multe tehnologii, în loc de una singură? Se poate ca o autoritate să aleagă mobilitatea electrică și să le refuze pe celelalte, motivând că doar așa poate obține zero emisii, considerând că alte tehnologii azi sunt imature. Dar dacă suntem sinceri, realiști, vedem că și tehnologia care ne livrează mobilitatea electrică este azi imatură.
A doua chestiune pe care trebuie să o urmărim la Bruxelles este să nu cădem în capcana ideologică și nici în cea a grabei. Capcana ideologică este cea întinsă de cei care promovează cu elan ideea distrugerii creative. Ei spun că acum a sosit momentul să facem totul praf si să punem altceva în loc. Nu putem să cădem în capcana distrugerii creative pentru că nu suntem într-un laborator. UE este formată din oameni, printre altele și din oameni vulnerabili. Nu putem să cădem nici în capcana grabei. Comisia Europeană are o strategie foarte perversă. Și anume aceea de a ne inunda cu mii de documente tehnice. Fizic, nu ai timp să le aprofundezi pe toate într-un timp scurt. E aproape imposibil să cuprinzi toate domeniile de la agricultură la energie regenerabilă într-o perioadă limitată de timp. Eu zic că, din acest punct de vedere, trebuie ne grăbim încet. Festina lente! Să citim, să ne documentăm și rumegăm toate informațiile astfel încât să luăm decizii înțelepte.
Să te grăbești încet înseamnă și să pui accentul pe echitate. Și aici vin la cel de-al treilea obiectiv pe care trebuie să-l urmărim la Bruxelles. Tranziția dublă, digitală și verde, trebuie să fie echitabilă și să fie stabilită pe trei niveluri: individual, la nivelul comunității și regional. Trebuie să ne gândim la individ, la consumatorul vulnerabil, la persoana care își pierde locul de muncă, la cel care trebuie recalificat la 55 de ani, de exemplu, pentru că mai are de muncit cel puțin 10 ani. Apoi, echitatea trebuie să fie aplicată în comunitățile unde avem acești indivizi vulnerabili. Dacă în Valea Jiului am persoane care trebuie sprijinite la nivel individual, acele persoane formează o comunitate, iar dacă avem aceste comunități atunci avem și nivelul regional. Vom avea regiuni în care economia locală sucombă și trebuie sprijinite. Și iată, revenim la ideea intervenției statului.
Toate aceste obiective, și multe altele, trebuie urmărite atent acasă și la Bruxelles.”
Dar, înainte de toate avem nevoie de o soluție urgentă, rapidă, la criza politică de la București, a mai subliniat europarlamentarul: “Fără a avea un guvern stabil, care să aibă timp, pe lângă presiunile zilei, să se ocupe și de perspectiva pe termen mediu și lung. Fără un guvern stabil, care are și operabilitate la Bruxelles, pentru că, azi, de încredere beneficiem, nu vom reuși.”
Potrivit acestuia, toate obiectivele din Pactul verde trebuie realizate: “Am rețineri față de pachetul Fit for 55 nu în legătură cu obiectivele care trebuie atinse, ci în legătură cu soluțiile propuse, pentru că nu știu dacă acest pachet, așa cum se prezintă acum, reprezintă soluția universală pentru toți. Nu cred că acel pachet este potrivit pentru toate statele membre și comunitățile din UE. Sunt optimist și cred că România, prin multele transformări care ne stau în față și pe care le va parcurge, urmează să facă pasul decisiv pentru secolul 21. Dar acest pas trebuie bine pregătit. Este un proces similar celui care a fost declanșat pentru aderarea noastră la UE. Aderarea s-a întâmplat la 1 ianuarie 2007, dar integrarea a început înainte acestei date și va continua multă vreme. Integrarea va însemna pentru noi și intrarea în Fit for 55. Trebuie să fim realiști: unii o vor face mai repede, alții mai încet. Știu doar că trebuie să fie o dezvoltare structurală și să evităm cu orice preț teoria formei fără fond care încă este prezentă în România.”
László BORBÉLY, despre gazele din Marea Neagră: Nu am reușit, timp de 8 ani, să dăm o soluție clară investitorilor care vor aduce aici 6-7 miliarde de dolari; sper să o dăm în curând, pentru că altfel o să stăm la coadă
Nu am reușit, timp de 8 ani, să dăm o soluție clară investitorilor care vor aduce, prin exploatarea gazelor de la Marea Neagră, investiţii de 6-7 miliarde de dolari; sper să o dăm în curând, pentru că altfel o să stăm la coadă, a declarat, a declarat László BORBÉLY, Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence miercuri, 10 noiembrie 2021.
László BORBÉLY a spus: “Trebuie să formulăm un punct de vedere în interesul naţional al României, în ceea ce privește Fit for 55, care este o problematică foarte complexă. Sunt douăsprezece propuneri legislative în momentul de față la Uniunea Europeană. Acest proiect trebuie analizat din punct de vedere tehnic, politic și inter-instituțional în ceea ce priveşte dorinţele noastre pentru a ieşi învingători, adică să avem o economie verde, dar nu cu costuri pe care ulterior nu putem să le acoperim.
Noi suntem pentru această decarbonizare, pentru un viitor verde, dar trebuie să vedem care sunt posibilitățile României. Avem o țară bogată în resurse, avem gazul din Marea Neagră despre care tot discutăm din 2012, dar nu am reușit cu toții, timp de 8 ani, să dăm o soluție clară investitorilor care vin cu o investiție de șase- șapte miliarde de dolari și să le punem pe masă decizia noastră. Am modificat de nu știu câte ori această lege offshore și sper să dăm în curând acest răspuns, pentru că, altfel, o să stăm la coadă – este Turcia, sunt alte țări care ne iau fața.
În ceea ce privește punctul de vedere al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, noi avem o strategie din 2018, o nouă viziune, există aici ODD 13 Schimbări climatice, dar sunt şi celelalte ODD care sunt legate – agricultură sănătoasă, susținerea agriculturii eco, producţia în România de produse cu valoare adăugată, să nu mai fim importatori, ci exportatori de produse finite, așa cum a fost România timp de mulți ani.
Deci, avem o Strategie de Dezvoltare Durabilă, avem un plan de acțiune pe care îl finalizăm împreună cu un Consiliu Consultativ format din 34 de oameni care sunt înțelepții neamului pe dezvoltare durabilă. Avem o primă monitorizare în 2020 cu privire la stadiul în care ne aflăm cu cele 17 ODD, pe baza a 98 de indicatori.
Avem un parteneriat cu Institutul Național de Statistică, finalizăm planul de acțiune pe bază de indicatori. Anul viitor pot să știe politicienii, guvernul, Parlamentul ce am făcut și cu ce avem de făcut. Trebuie să existe o colaborare inter-instituțională şi trebuie să ne grăbim. Aici, la mecanismele de implementare a PNRR , dacă nu vom avea hotărârile de Guvern finalizate cât de curând și este un calendar care este cât de cât depășit, atunci vom pierde prima tranșă de bani care vor veni în România; trebuie să clarificăm aceste probleme.
Departamentul este un fel de catalizator, putem chema ministere pentru diferite zone, gen risipa alimentară, achizițiile publice etc, pentru a finaliza legislația și să o aplice. Cred că în momentul de față cel mai important este să avem un nou Guvern și acest Guvern să vină cu acele propuneri legislative și guvernamentale nu numai până la sfârșitul anului viitor, ci până în 2030, care să ne arate direcția clară. Suntem o țară mare în Uniunea Europeană, putem influența unele decizii dar evident suntem una din cele 27 de țări.
Mai am ca deziderat să terminăm cât mai curând reanalizarea Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice care, după lupte seculare care au durat vreo opt ani, este finalizat, dar trebuie să îl analizăm în funcție de ceea ce s-a decis în Uniunea Europeană în ultimul an. Este nevoie de sprijinul tuturor factorilor de decizie, avem nuclee în fiecare minister, la nivel de directori şi experţi, noi știm să penetrăm în aceste ministere pentru că sunt oameni care sunt legați de Departament. Avem o nouă meserie, de expert în dezvoltare durabilă. Noi suntem pregătiți pentru a face pasul următor, dar avem nevoie de toți cei care vâslim în această barcă a înverzirii economiei, dar cu costuri care să fie suportabile pentru România”.
Referitor la Codul sustenabilității dedicat al economiei circulare, domnul Borbely a spus: “Vom avea un Cod transparent aşa cum este în Germania, un site din care toţi cetăţenii pot să-şi dea seama ce fac entităţile private pentru economia circulară, pentru a recicla mai mult, pentru a lupta împotriva corupţiei, pentru egalitate de gen şi altele. Acum este acea raportare nefinanciară, la sfârșitul fiecărui an, pe lângă raportarea financiară, companiile mai adaugă 5 -10 pagini de raportare nefinanciară. Nu există transparență.
Deja avem un draft de lege care va fi implementat cel puţin din anul anul 2023. Până anul viitor vom avea legea. Vom avea un consiliul de administrație cum este în Germania și vom avea un chestionar foarte clar pentru toate companiile prin care să spună ce au făcut în anul respectiv. Sper să avem în curând și o strategie și după aceea un plan de acțiune pe economie circulară”.
Silvia Dinică: Propunerile din pachetul legislativ Fit for 55 sunt măsuri ambițioase și trebuie să ne uităm la ele dintr-o perspectivă completă și coerentă
Propunerile din pachetul legislativ Fit for 55 sunt măsuri ambițioase și trebuie să ne uităm la ele dintr-o perspectivă completă și coerentă, a declarat Silvia-Monica DINICĂ, Președintele Comisiei economice, Industrii și Servicii din Senat, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence.
Potrivit doamniei sale, acest pachet legislativ are drept scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și trebuie să ne uităm la el din perspectiva provocărilor, a oportunităților; să vedem care sunt punctele slabe și care sunt punctele acelea unde noi putem să construim.
Doamna Dinică a explicat: “Este foarte important momentul în care ne uităm la acest pachet – este anul 2021 – și am avut încă din acest an exemple în care Parlamentul a reacționat reactiv. În general, suntem obișnuiți să reacționăm în acest fel, să stingem focuri. Dar am putea să ne așezăm, și la nivel de Parlament dar și la nivel de structuri care au atribuții în acest domeniu, și să încercăm să avem și o reacție proactivă.
O reacție proactivă ar însemna că putem să umplem și acele goluri de informație, să nu legiferăm nici în gol și nici să nu luăm decizii de politici publice fără să avem informațiile la dispoziție. În momentul când ne uităm în zona aceasta de ”ce putem să facem cu acest pachet” să vedem clar ce putem să facem și unde putem să exploatăm acele oportunități; să nu ne uităm doar la perspectiva aceasta de amenințare.
Categoric că avem ca țară niște particularități, pentru că nu sunt toate statele Uniunii Europene la fel, dar poate că putem să învățăm din experiența statelor care deja au făcut niște pași pe un domeniu – pentru că cine a făcut pași pe un domeniu a făcut și greșeli – iar cel care vine și implementează după aceea ar putea să evite acele greșeli dacă înțelege bine care a fost procedura de implementare în altă parte. Nu spun că este o rețetă generală, ci doar că ar putea funcționa pentru anumite domenii.
De asemenea, trebuie să vedem care sunt acele puncte unde putem interveni pe termen scurt, care sunt acele puncte în care putem să creăm, până la urmă, cel mai mult efect pozitiv în domeniul respectiv. Aș menționa aici, mai ales din perspectiva Comisiei Economice, care, împreună cu Comisia pentru Energie a alocat foarte mult timp pe Legea consumatorului vulnerabil și, ulterior, pe Ordonanța aceasta pentru compensarea facturilor la energie:
Avem acest Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și Statele Membre ar putea să utilizeze aceste venituri pentru a compensa costul acestor tranziții pentru cetățenii vulnerabili și pentru a sprijini renovarea durabilă a gospodăriilor cu venituri reduse.
Noi am pus în proiectul de lege atunci această perspectivă pentru că întreaga comisie a fost de acord că reducerea costurilor cu energia înseamnă și componenta aceasta de renovare durabilă, de eficiență energetică, însă se poate merge mai mult pe această direcție, mai ales cu acest instrument [pachetul Fit for 55] la îndemână.
Până la urmă și autoritățile locale au nevoie de ghidaj în a accesa aceste fonduri și de a înțelege foarte bine și legislația, dar și ceea ce pot face cu legislația respectivă.
La inițiativa ”valului de renovare”, care este prevăzută în pachetul Fit for 55 – aș menționa clar această perspectivă a oportunității de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor, dar și oportunitatea acesta pentru creșterea eficienței energetice a rețelelor de termoficare din România pentru că vedem că suntem la momentul la care avem probleme istorice, care s-au acumulat, cu rețelele de termoficare – la propriu – cu țevile acestor rețele și care au nevoie de soluții. Mai ales din perspectiva aceasta că nu poți decupla, cel puțin în București, pe toată lumea, brusc, jumătate de milion de locuințe care să își găsească imediat o altă soluție.
De asemenea, avem șansa să facem ceva cu poluarea aerului. Avem un număr semnificativ de decese premature cauzate de poluare. Este o problemă care nu ține cont de carnetul de partid sau de culoarea politică. Ne afectează pe toți în aceeași măsură și cred că ar trebui să facem pași mulți înainte pe drumul acesta [al reducerii poluării] ca să avem grijă de noi”.
Doamna Dinică a mai spus că avem și provocarea de sărăcie energetică din cauza veniturilor mici: “Există această obligație de reformă pentru industrii cheie, cum este cea auto, de exemplu, și asta va fi clar o provocare”.
Domnia sa a mai spus că ”valul de renovare” poate fi și o ”provocare”: “Vrem să renovăm, vrem să fie mai bine din punct de vedere al eficienței energetice, însă avem forța de muncă necesară să facem lucrul acesta?
Noi avem, totuși, o lipsă de forță de muncă în mai multe sectoare majore, printre care și cel al construcțiilor și aș mai menționa și prețul crescut al materialelor de construcții – de aceea am zis că acest pachet trebuie văzut integrat – din momentul în care este gândit ca inițiativă/ proiect de lege/modificare – până la momentul în care produce efect asupra cetățeanului sau asupra companiei respective.
Dacă ne vom uita la acest întreg lanț decizional și de procedură, atunci, vom avea și o înțelegere a efectelor pe care le putem produce, dar și a punctelor unde avem nevoie de o intervenție sau de un efort deosebit”.
Doamna Dinică nu crede că putem evita sau că vom ajunge la concluzia de a nu integra în România măsurile prevăzute în pachetul Fit for 55: “Ceea ce cred eu este că o putem face în mod inteligent, astfel încât, să putem să simțim efectele, să simțim beneficiile și să folosim aceste oportunități din pachet ca pârghii de dezvoltare a anumitor sectoare, de rezolvare a unor probleme cu care toți ne confruntăm și pe care poate, cu trecerea timpului, doar le evităm.
Din perspectiva mea, Parlamentul ar putea să facă destul de multe lucruri în acest sens– putem avea grupuri de lucru transpartinice pe inițiative legislative – nu este un reflex al parlamentelor în ultima vreme, dar se poate crea, mai ales că multe dintre aceste discuții pe care le avem, după cum spuneam și mai devreme, nu au culoare politică.
Este adevărat că unele dintre soluții au accente de stânga sau de dreapta, dar mi-aș dori să ajungem mai întâi aoclo, la nivelul la care noi să avem pe masă câteva scenarii și să începem să tranșăm care dintre măsuri sunt de stânga și de dreapta; haideți să ajungem acolo!
Dacă nu este ceva ce poate fi rezolvat prin inițiativă legislativă, cred că putem fi o voce care să atragă atenția asupra acestor probleme instituțiilor care ar trebui să facă aceste lucruri, pentru că acest cadru al Comisiilor Parlamentare este unul în care sunt prezente toate partidele și acolo se poate obține o poziționare din partea tuturor.
Mai este o nuanță pe care aș vrea să o menționez – în momentul când vorbim despre acest pachet cred că ar fi foarte important ca lucrurile astea să fie asumate de o majoritate; nu – haideți, că am mai găsit un vot cu care să forțăm o trecere a unei inițiative, nu – mai bine să discutăm mai mult înainte, să agreem niște soluții, să le înțelegem foarte bine și să înțelegem totodată perspectiva tuturor celor interesați și după aceea să avem un vot, pentru că până la urmă, din punctul meu de vedere, vorbim de câștigul pe care îl are cetățeanul (pentru că acest lucru înseamnă business-uri, locuri de muncă, folosirea resurselor)”.
Referitor la utilizarea resurselor în avantajul României, doamna Dinică a spus: “Nu vrem să le ducem peste graniță în formă brută, vrem să le procesăm aici, să avem valoare adăugată, să avem industrie curată și verde. Efectul trebuie să fie unul pentru cetățean.
Eu cred că se poate. Sunt de cinci ani în Parlament – am încercat, în tot acest timp, să creez acest reflex și acestă conduită la nivelul Parlamentului și în interacțiunea cu colegii mei parlamentari – pentru că, cu excepția acelor legi unde există clar o poziționare politică, repet, sunt multe legi care țin de politici publice sănătoase, care pot fi discutate, dezbătute și, cu datele potrivite, luate și deciziile înțelepte, astfel încât, să putem să mergem înainte. Să nu mai trăim cu senzația acesta că suntem blocați în trecut, iar toți ceilalți au mai făcut câțiva pași sau să constatăm, cu tristețe, că alții s-au putut mișca și noi mai avem [până să putem face același lucru]”.
Ştefan-Radu OPREA: Întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate, nu sunt pregătite pentru a fi mai verzi; România şi-ar putea folosi cu inteligenţă resursele în avantajul său
Întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate, nu sunt pregătite pentru a fi mai verzi, a declarat Ştefan-Radu OPREA, Membru al Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence.
Ştefan-Radu OPREA ne-a declarat: “Pe 10 noiembrie, la Senat, s-a aflat în dezbatere, în Comisia pentru afaceri europene, pachetul Fit for 55, care cuprinde directive și regulamente (n.r. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică).
Atunci când vorbim despre regulamente, intervenția Senatului – care este prima cameră care se pronunță întotdeauna pe afaceri europene – este importantă, apoi urmează opinia Camerei Deputaților. Dacă ar fi fost să avem o opinie împotriva acestui pachet, ar fi trebuit să ne exprimăm deja, pentru că au trecut cele opt săptămâni în care puteam să dăm un aviz motivat, acest lucru însemnând să fim împotrivă. Ar trebui, probabil, să exprimăm opinii în acest moment asupra propunerilor de directivă și asupra regulamentului, pentru că, mai ales în cazul regulamentelor, acesta este momentul.
Am citit pozițiile pe care le-am primit din partea Guvernului României și îmi pare rău să o spun, dar ca să folosesc un cuvânt delicat este o subțirime a textului și a înțelegerii felului în care economia românească, întreprinderile mici și mijlocii, societatea românească vor fi afectate de aceste obiective ambițioase.
Să nu fiu înțeles greșit – desigur că ne dorim ca aceste obiective ambițioase ale Uniunii Europene să fie implementate în toată Uniunea Europeană, până la urmă este vorba despre viața noastră, despre confortul nostru, al copiilor noștri. Dar tot ceea ce înseamnă această țintă de a deveni mai prietenoși cu mediul presupune costuri foarte mari, dacă vorbim despre energii regenerabile, despre partea de construcții, de anvelopare etc.
Cred că ar trebui să fim foarte corecți și să spunem de la bun început Uniunii Europene, Comisiei Europene, că aceste lucruri se pot întâmpla cu o susținere justă din fondul care va fi constituit.
Dacă mă uit, de asemenea, la alte state membre, de exemplu Cehia, care și-a exprimat deja aviz motivat, adică este împotrivă, pozițiile lor sunt dure în ceea ce exprimă, pentru că au făcut o analiză de impact serioasă asupra economiei din acea țară și costurile, mai ales în ceea ce privește mixul energetic, sunt foarte mari. Din punctul meu de vedere, probabil că am greșit atunci când am închis foarte repede termocentrala de la Mintia fără a avea o analiză profundă asupra securității energetice.
Cred că poziția Statului Român și a Guvernului României ar trebui să fie mai hotărâtă atunci când abordăm aceste lucruri la Bruxelles.
Vă pot da, de exemplu, citate din punctul de vedere al Ministerului Energiei atunci când vorbește despre capitolul energiile regenerabile. Concluzia este următoarea: “România sprijină nivelul general de ambiție privind energia din surse regenerabile inclusă în revizuirea directivei, dar semnalează îngrijorări cu privire la obiectivele sectoriale și consideră necesar un grad de flexibilizare în etapa de implementare, astfel încât statele membre să poată adopta măsurile cele mai potrivite pentru a aborda provocările, luând în considerare situațiile naționale”. Reacţia mi se pare extrem de soft. Aici ar fi trebuit spus foarte clar, cu o analiză solidă, ce înseamnă impactul asupra economiei românești, asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
Am analizat situația întreprinderilor mici și mijlocii din România și impactul acestor obiective ambițioase europene și am să vă spun că întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate, nu sunt pregătite pentru a fi mai verzi și că ar însemna costuri foarte mari în procesele de producție, ceea ce ar duce la o lipsă de competitivitate a acestora și probabil la pierderea de contracte pe termen lung, mai ales a acelora care fac export. Da – se poate retehnologiza, da – se pot atinge aceste obiective, cu condiția existenței unor fonduri puse la dispoziție, pentru a reuși într-adevăr să ne modernizăm procesele de producție.
Am propus în aceste negocieri care au loc zilele acestea să existe și un capitol referitor la programe care să sprijine retehnologizarea, inclusiv ideea de a deveni mai prietenoși cu mediul și a încerca să ne încadrăm în țintele ambițioase ale Uniunii Europene.
Dacă nu o să știm să ne luptăm și să ne susținem punctele de vedere, vorbind aceeaşi limbă la Bruxelles, apărând interesele economice ale întreprinderilor mici și mijlocii și ale economiei și industriei românești, vom avea cu toții de suferit. Acum este momentul să ne exprimăm atât în Senat, cât și în Camera Deputaților o poziție de țară asupra acestui pachet. Din păcate ea este extrem de sublimă, dar aproape că lipsește cu desăvârșire.
Cred că ar fi trebuit să avem un grup de lucru care să funcționeze interministerial pe acest pachet atât de important care poate avea influență foarte mare asupra eficienței și competitivității economiei românești și la ora aceasta, când vorbim, ar fi trebuit să avem deja această poziție de țară.
Dacă nu vom vorbi despre nevoia ca finanțarea să vină proporțional pentru economia românească astfel încât să putem îndeplini obiectivele din Fit for 55, nu cred că vom putea să rezolvăm mare lucru”.
Potrivit domnului Oprea, România ar putea folosi cu inteligenţă resursele pe care le are pentru a le utiliza în avantajul său: “Dacă ne propunem să transformăm resursele naturale într-un atu în negocierea, spre exemplu, cu atragerea unui investitor străin care să producă baterii pe teritoriul României, astfel încât să avem export mai mare, să putem redresa balanța comercială, atunci da, am îndeplini un obiectiv. Dacă ne propunem să exploatăm aceste resurse doar pentru a fi în situația din agricultură – când exportăm grâu și importăm pâine congelată – va fi din nou un eșec pentru România.
De aceea cred că viitoarea formulă guvernamentală, indiferent care va fi ea, va trebui să fie foarte decisă în a reuși să atragă cel puțin unul dintre acești mari investitori în lanțurile de producție, ori pe semiconductori sau în domeniul bateriilor electrice, astfel încât să punem România pe hartă și să folosim într-un mod benefic pentru noi resursele naturale. Procesarea şi tranformarea trebuie să se întâmple în România, ca să aducem valoare adăugată”.
Radu DUDĂU, Energy Policy Group: Fondurile europene fără precedent disponibile trebuie tratate ca o șansă; România trebuie să-și valorifice inteligent resursele
Fondurile europene fără precedent disponibile trebuie tratate ca o șansă, iar România trebuie să-și valorifice inteligent resursele, a spus Radu DUDĂU, Co-Fondator și Director General, Energy Policy Group, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence, miercuri, 10 noiembrie 2021.
Fit for 55 este o propunere de directive și regulamente care urmează să fie în negociere până în 2023, a precizat Radu Dudău: “Nu există nimic obligatoriu acum. E foarte potrivit ca parlamentarii să aibă poziții în cunoștință de cauză, să se consulte la nivel interpartinic”.
Radu DUDĂU a spus că România poate beneficia de fondurile necesare, dacă Guvernul face ceea ce trebuie să facă: “În zona de energie, constat cu consternare, că un instrument esențial al Pactului Ecologic European, numit Fondul pentru Modernizare, care, în momentul actual, pentru deceniul 2030, doar pentru România, asigură mai bine de 10 miliarde euro, nu dispune, nici la această oră, cu un an întârziere, de ghidul de implementare. Suntem singurul stat beneficiar care nu avem niciun fel de reguli pregătite, la această oră, despre cum anume se vor depune proiectele, care sunt principiile de alocare, eventuale scheme suport. De asemenea, Fondul pentru Tranziție Justă are întârzieri mari.
Ne confruntăm cu acest fenomen al unei lipse de capacitate administrativă, în special în zona guvernamentală, de ani de zile. Parlamentarii au menționat acest aspect și au spus că ar vrea să vadă fundamentări cantitative, numerice, venite din partea Guvernului.”
Dacă nu găsim o solutie la această problemă, nu vom reuși sa atragem banii, a mai spus Dudău: “Este și vina sistemului de patronaj și clientelism al partidelor mari, care pur și simplu tratează Guvernul, instituțiile cheie, ca locuri unde își plasează clienții politici. S-a ajuns până la punctul în care, în momentul de față, Guvernul s-a destrămat pentru că a intrat în trepidații în fața sumei imense de bani care le sta in cale și partidele se gândesc cine să gestioneze aceste sume de bani. Trebuie să depășim tocmai această paradigmă. Trebuie să gândim altfel. Trebuie să vedem care este interesul național și, in al doilea rând, sa aducem în guvern și structurile de decizie și de elaborare de planuri și strategii oameni competenți, inclusiv să găsim modalitatea de retribuire competitivă (…) Sunt fonduri fără precedent disponibile. E un moment care trebuie tratat ca o șansă. Riscurile trebuie cântărite cuantificat și România trebuie să-și valorifice inteligent resursele”.
El a amintit ca există deja Regulamentul european 1119 din 2021, care înseamnă, de fapt, legea climatică europeană: “Există deja un regulament european în care sunt ținte stabilite pentru 2030 și pentru 2050. Acestea nu sunt o chestiune facultativă.
Noi, în acest moment, ar trebui să avem deja o strategie națională de ieșire controlată din sectorul cărbunelui. În caz contrar, piața însăși o va face într-o într-un mod mai dureros. În schimb, politicienii preferă să facă promisiuni care adesea nu sunt sincere. Pentru că, în privat, ei știu ca nu vor putea investi dincolo de 2030 în aceste industrii. Este un moment al onestității.“
Radu Dudău spune că proiectul gazelor din Marea Neagră este de importanță națională: “Sper să fi învățat ceva din lecția 2018 (n.n. legea offshore), că va prevala rațiunea și să înțelegem că este ultimul tren pentru acest mare proiect de investiții numit gazele românești în Marea Neagră“.
