Kurt Weber, Horváth & Partners România: “România trebuie să pună la punct urgent o Strategie Națională eficace de utilizare a fondurilor europene și pașii prin care se va asigura absorbția integrală a acestora”
• Cătălin Stancu, Associated Senior Expert la Horvath&Partners: “România trebuie să fie capabilă să absoarbă aproximativ 1 miliard de euro pe lună din fonduri UE”
• Hidrogenul verde poate să accelereze semnificativ tranziția către o economie fără emisii de gaze cu efect de seră. România are atu-uri în ceea ce înseamnă hidrogenul albastru pe care ar trebui să le fructifice cât mai repede.
Managerii din România estimează o revenire economică în 2022, considerând fondurile europene ca fiind șansa principală în redresarea economică, potrivit unui studiu realizat în România de Horváth & Partners (HuP), companie de consultanță în management cu peste 1000 de experți și birouri în Europa și Orientul Mijlociu.
Anul trecut, Horváth & Partners a lansat o inițiativă de amplă consultare a mediului de afaceri, inclusiv a celui din România, prin care a discutat cu un număr semnificativ de top manageri din companii din toate domeniile de activitate. Majoritatea consideră că prioritățile momentului sunt digitalizarea și decarbonatarea, alături de realinierea strategiilor și adaptarea la noi modele de business, care să răspundă provocărilor actuale.
Kurt
Weber, Director General al Horváth & Partners România, a
declarat: “Studiul a fost făcut după o metodologie folosită de
HuP la nivel internațional. Pentru România chestionarul a fost
completat și cu secțiunea referitoare la tema fondurilor europene,
temă pe care am considerat-o de maximă importanţă în contextul
crizei economice generate de pandemia de coronavirus, dar și a
șansei pe care aceste fonduri le reprezintă pentru relansarea
economică.
Studiul arată că majoritatea executivilor din
Romania consideră fondurile EU ca fiind șansa principala în
redresarea economică, 53% declarându-se foarte interesați de acest
subiect.
Studiul mai arată că majoritatea executivilor nu văd
o redresare economică completă în 2021.
Speranțele de a ne întoarce la nivelul anului 2019 se leagă de anul 2022: aproximativ 80% din respondenți în studiul internaţional, respectiv 60% la cel făcut în România.
De precizat că studiul a fost derulat în cea mai mare parte în 2020, înainte de ceea ce acum numim “valul 2 sau 3” al pandemiei, în consecință e posibil ca aceste rezultate să fie în zona mai degrabă optimistă”.
Realizarea unei strategii naţionale aliniată cu Green Deal, prioritară
Realizarea unei strategii naţionale de investiţii aliniată cu Green Deal este prioritară pentru România, potrivit Horvath & Partners. Principalele ținte ale Green Deal la nivel EU, până în 2030, vizează creșterea eficienței energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu cel puțin 55%.
Potrivit Studiului CxO, Green Deal se reflectă în prioritățile executivilor: digitalizarea și decarbonatarea domină agenda, dar nu și inovarea.
Cătălin Stancu, Associated Senior Expert la Horvath&Partners, explică: “Provocările aduse de criza sanitară sunt, după ultimele informații, departe de a se fi încheiat. Estimările organismelor internaționale (IFM,WB) apreciază că această criză economică este cea mai gravă de la al II-lea Război Mondial, mult mai gravă decât criza din 2009. Această provocare vine, însă, pentru România și cu o șansă extraordinară, peste 80 miliarde EUR, care ar trebui să fie fundamentul unei recuperări rapide, dintre acestea circa 30 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Recuperare (PNRR)”.
Green
Deal este cel mai ambițios plan de reconciliere a economiei cu
planeta și este, în același timp, cel mai pragmatic mod de a
stabili ținta – o economie neutră în emisii de carbon până în
2050. Din perspectiva României, Green Deal este în primul rând o
șansă extraordinară de redefinire a competitivității
economice.
În ultimii ani, România a înregistrat unul dintre
cele mai mari prețuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană
pe piața en-gros, având în 2018 cel mai ridicat al patrulea preț,
după Cipru, Grecia și Spania, conform statisticilor Eurostat.
Aceeași tendință s-a păstrat și în 2019, majorarea fiind de
aproximativ 20%, după o creștere de 16% în 2018, în condițiile
unei cereri constante. Reprezentații Horváth & Partners
consideră că, dacă lipsa de competitivitate a prețurilor energiei
electrice se păstrează pe termen lung, aceasta riscă să afecteze
competitivitatea tuturor industriilor.
Prioritatea
zero în acest pentru România este realizarea unei Strategii
Naționale aliniată cu Green Deal, spune Cătălin Stancu, adăugând:
“România trebuie să fie capabilă să absoarbă aproximativ un
miliard de euro pe lună, echivalentul celor 80,4 miliarde de EUR
(din exercițiul multianul curent și fondurile de reconstrucţie și
redresare). În exercițiul bugetar anterior, România a avut la
dispoziție în FESI (Fondurile Europene Structurale și pentru
Investiții) 30,8 miliarde EUR, iar la încheierea exercițiului
bugetar anterior (la 31.12.2020) aveam un grad de absorbţie de 50%,
adică aproximativ 15,5 miliarde EUR. Chiar și luând în calcul
regula n+3 (adică banii exercițiului actual se pot trage până în
2023), e foarte probabil că vom avea nevoie de o performanță de
cel puțin 3 ori mai bună (iar într-o variantă mai pesimistă ar
trebui ca în aceeași perioadă de timp să atragem de 5 ori mai
mulți bani!).
Mai mult, pentru cei peste 30 miliarde de euro
din PNRR toate proiectele ar trebui să fie aprobate și contractele
semnate până în 2023 și integral utilizate până în 2026.”.
Prioritate zero – absorbția integrală a fondurilor europene
România
trebuie să declare prioritate zero absorbției integrale a
fondurilor europene avute la dispoziție, precum și utilizarea
acestora în domeniile care creează competitivitate pe termen
lung.
Kurt Weber, Director General al Horváth & Partners
România: “Între priorități se află digitalizarea și energia
regenerabilă, inclusiv tehnologiile emergente adiacente, în
principal hidrogenul, care ar trebui să determine prețuri
competitive ale energiei electrice peste câţiva ani.
Este
vital ca, în cel mai scurt timp, România să pună la punct o
Strategie Națională eficace de utilizare a fondurilor europene și
pașii prin care se va asigura absorbția integrală a acestora. Nu
este doar sarcina autorităților să întocmească un astfel de
program, ci trebuie angrenate și companiile, inclusiv cele private,
întregul mediu de afaceri care este direct interesat de clarificarea
și găsirea celor mai adecvate răspunsuri la provocările actuale.
Horváth & Partners are în plan susținerea și implicarea
într-un astfel de demers, atât prin prisma activității de
consultanță de management, cât și a experienței de peste patru
decenii în derularea a numeroase proiecte locale și regionale,
inclusiv în ceea ce înseamnă tehnologia hidrogenului”.
• Hidrogenul verde poate să accelereze tranziția către o economie fără emisii de gaze cu efect de seră
Hidrogenul verde poate să accelereze tranziția către o economie fără emisii de gaze cu efect de seră.
„România trebuie să se implice în tehnologiile care produc și utilizează hidrogen obținut fără emisii sau prin captarea acestora, pentru a putea avea o poziție în cursa
tehnologiilor
viitorului, pe bază de energie curată. Suntem în postura în care
am putea avea avantajul competitiv de a fi una dintre puținele țări
cu rezerve semnificative de gaz natural. Acesta, în combinație cu
tehnologii de captare a carbonului, ar putea fi una dintre cele mai
competitive tehnologii de producere a hidrogenului albastru, adică
hidrogen fără emisii de gaz de seră”, consideră Cătălin
Stancu.
Acesta apreciază: “Hidrogenul pare să fie «vedeta»
acestui deceniu și deși nu este o tehnologie nouă, combinația de
hidrogen cu energia electrică din surse regenerabile (RES) și
versatilitatea acestui element chimic par să asigure un fel de
“panaceu universal” în tranziția către o economie cu emisii
zero: de la rezolvarea marii probleme a producției intermitente a
energiei electrice din surse regenerabile (RES), la utilizarea în
industria chimică sau a oțelului, la combustibili sintetici, celule
de combustie,încălzire sau producere de energie electrică.
Nu
întâmplător hidrogenul este acum considerat “the missing link”,
sunt inventariate peste 40 de tipuri de aplicații în diverse
domenii industriale.
România ar trebui să intre cel puțin în
logica unor proiecte pilot la scară industrială, mai ales că acest
tip de tehnologie va fi finanţabilă probabil din mai multe tipuri
de fonduri europene”.
UE estimează în Strategia Hidrogenului lansată în iulie 2020 o dezvoltare explozivă a capacităţilor de producţie, în principal hidrogen verde, de la aproximativ 6000 MW la 80.000 MW în 2030, dintre care 50% în interiorul UE. Germania își propune un plan finanțat cu 9 miliarde EUR, Franța de 2 miliarde, în țările nordice sunt în dezvoltare proiecte la scară industrială în diversele tehnologii de producere a hidrogenului.
„Există companii, printre care se numără și Horváth & Partners, care pot oferi experiența acumulată deja și cunoștințe specifice, pentru a sprijini elaborarea unei Strategii Naționale a Hidrogenului, până la susținerea proiectelor marilor companii sau accesul cu aceste proiecte la finanțările UE pentru dezvoltare tehnologică. Indiferent că vom fi și noi în linia întâi sau nu, trebuie să ținem cont că majoritatea membrilor UE au deja strategii avansate și își propun să aloce miliarde de euro în susținerea acestora. Este în mod cert momentul ca România să depună eforturi substanțiale pentru a ajunge în elita tehnologică a UE, prin adoptarea unei Strategii și a unui Plan al Hidrogenului verde, care să permită companiilor locale să concureze cu șanse egale în această cursă tehnologică, în a cărei coadă nu ne permitem să rămânem. În prezent, această temă se află printre primele din agenda Horváth & Partners în 2021 și ne dorim să avem alături de noi cât mai multe companii de consultanță specializată cu experiență dovedită și care pot sprijini real elaborarea unor strategii complexe, dar și a proiectelor care să fie finanțabile din Fonduri UE”, a conchis Kurt Weber.