România reușește o performanță greu de explicat consumatorului: are cea mai ieftină benzină înainte de aplicarea taxelor la vedere, dar cea mai scumpă benzină la pompă dintre statele analizate din Europa Centrală și de Est.
La 31 iulie 2026, benzina costa în România 1,785 euro/litru, față de 1,540 euro în Bulgaria, 1,666 euro în Ungaria și 1,667 euro în Polonia. Motorina ajunsese la 1,984 euro/litru, fiind, de asemenea, cea mai scumpă din grupul regional.
Prețuri medii la pompa la 31 iulie 2026
| Țara | Benzină €/l | Benzina la pompă mai scumpă în România cu |
| România | 1,785 | |
| Cehia | 1,735 | 3% |
| Slovacia | 1,711 | 4% |
| Polonia | 1,667 | 7% |
| Ungaria | 1,666 | 7% |
| Slovenia | 1,645 | 8% |
| Croația | 1,630 | 9% |
| Bulgaria | 1,540 | 14% |
Aceasta este fotografia de la pompă. Dar adevărata explicație apare când desfacem prețul.
Înainte de accize, TVA și celelalte taxe fiscale vizibile, benzina costa în România numai 0,890 euro/litru. Este mai ieftină decât în Ungaria, unde pretul este de 0,916 euro/litru, decât în Bulgaria, cu 0,920 euro/litru, și decât în Polonia, cu 0,934 euro/litru.
Structura estimată a prețului la Benzină in 31 iulie
Calculul pornește de la prețurile zilnice de mai sus, TVA-ul fiecărui stat și accizele raportate în ultimul buletin european.
| Componentă | România | Bulgaria | Ungaria | Polonia |
| Preț fără taxe | 0,890 €/l | 0,920 €/l | 0,916 €/l | 0,934 €/l |
| Benzina fara taxe mai ieftina in Romania cu | 3% | 3% | 5% | |
| Taxe la Vedere (TVA,Acciză și taxe fixe) | 0,895 €/l | 0,620 €/l | 0,750 €/l | 0,733 €/l |
| Preț final | 1,785 €/l | 1,540 €/l | 1,666 €/l | 1,667 €/l |
| Pondere taxe | 50,1% | 40,3% | 45,0% | 44,0% |
Cu alte cuvinte, rafinarea, aprovizionarea, biocomponentul, transportul, depozitarea, distribuția și marjele comerciale conduceau în România la cel mai mic preț înainte de taxarea directă dintre țările comparate.
După aceea venea statul.
Statul transformă avantajul într-un dezavantaj
Peste cei 0,890 euro/litru se adăugau în România 0,895 euro taxe la vedere (accize si TVA), depășind chiar valoarea comercială a benzinei.
Din prețul final de 1,785 euro/litru, statul lua puțin mai mult decât întregul lanț care producea, importa, transporta pe mare, rafina, transporta în țară, depozita și vindea carburantul.
În Bulgaria, taxele însumau aproximativ 0,620 euro/litru. În Ungaria, 0,750 euro, iar în Polonia, 0,733 euro.
Față de Bulgaria, România pornea cu un avantaj: benzina fără taxele la vedere era mai ieftină cu aproximativ 3 eurocenți/litru. Dar fiscalitatea românească era mai mare cu circa 27,5 eurocenți. Avantajul comercial era șters, iar la pompă apărea un dezavantaj de 24,5 eurocenți/litru.
Pentru un rezervor de 50 de litri, românul plătea cu 12,25 euro mai mult decât bulgarul. Nu pentru că benzina românească era mai scumpă înainte de taxare. Dimpotrivă, era mai ieftină. Diferența era încasată aproape integral de stat.
La prețul de 9,36 lei/litru din România, benzina fără taxele la vedere valorează aproximativ 4,67 lei. Accizele și celelalte taxe fixe adăugau 3,07 lei, iar TVA încă 1,62 lei.
Rezultatul dintr-un litru de benzină, aproximativ 4,69 lei reprezentau taxele la vedere. La un plin de 50 de litri, românul plătea 468 de lei, dintre care aproximativ 234,5 lei ajung la stat.
Jumătate din rezervor era carburant. Cealaltă jumătate era fiscalitate.
Taxăm inclusiv taxele
Există și un mecanism fiscal despre care se vorbește prea puțin: TVA se aplică inclusiv peste acciză.
Statul introduce acciza în preț, apoi aplică TVA și asupra acesteia. Românul nu achită doar o taxă, ci plătește o taxă aplicată peste altă taxă.
De aceea, orice majorare a accizei produce două efecte:
- crește direct prețul carburantului;
- crește și suma încasată ulterior din TVA.
Cu cât acciza este mai mare, cu atât statul colectează mai mult TVA. Iar atunci când carburantul se scumpește, statul devine principalul beneficiar ai scumpirii.
Adevărul pe care consumatorul trebuie să-l vadă
Ni se spune mereu că benzina și motorina sunt scumpe din cauza petrolului, a cotațiilor Platts, a războaielor, a cursului valutar sau a rafinăriilor. Toate acestea contează. Dar cifrele din 31 iulie arată că nu reprezintă întreaga explicație.
România avea cea mai ieftină benzină înainte de taxele fiscale vizibile și, simultan, cea mai scumpă benzină la pompă din regiunea analizată. Această contradicție nu poate fi pusă pe seama petrolului internațional, a rafinăriilor sau a comercianților. Este rezultatul unei decizii fiscale.
România nu are o problemă de competitivitate la benzină înainte de taxare. Statul ia cel mai ieftin produs din grupul analizat și îl transformă, prin accize și TVA, în cel mai scump.
Românii nu plătesc mult pentru că benzina lor este scumpă. Plătesc mult pentru că benzina ieftină este taxată scump.
Dumitru Chisalita
Presedinte AEI
