Ministerul Energiei pregătește un nou apel pentru producţia de hidrogen, care ar putea fi lansat în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de ministrul Sebastian Burduja, la conferința „Gazele viitorului. Hidrogenul şi stocarea carbonului în energetica românească”, organizat de Asociaţia Energia Inteligentă.
„Din PNRR am reuşit să semnăm, chiar pe finalul anului trecut, patru contracte şi să ne atingem ţinta, jalonul PNRR aferent, 100 de milioane de euro buget total. De asemenea, e important de spus că pentru toţi cei interesaţi de producţia de hidrogen, pregătim un apel foarte similar în Fondul pentru Modernizare. Acolo avem un program dedicat, vor fi sume şi mai mari disponibile şi, după ce noi am efectuat deja o consultare de piaţă, aşteptăm lansarea acestui apel important, finalizarea Ghidului, obţinerea tuturor avizelor şi apoi lansarea apelului, pe care o vedem fezabilă în doua parte a acestui an”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Proiecte absolut necesare, întrucât, pentru a reduce la zero emisiile de CO2 până în 2050, industria din România este obligată să „înverzească gazul natural”. Se vorbește tot mai mult de amestecul de hidrogen şi de gaz, dar și de captarea dioxidului de carbon – un angajament în linie cu obiectivele Green Deal ale Uniunii Europene.
„Este o tematică importantă cea pe care o abordaţi astăzi. M-aş bucura să se vorbească mai mult pentru că ea ţine de viitor, dar deja începe să ţină şi de prezent. Visul meu ar fi să facem din România un pionier, un înainte-mergător în aceste noi tehnologii, aşa cum am reuşit la hidrogen să avem prima schemă de ajutor de stat aprobată la nivel european.” a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
În tranziția la verde, hidrogenul joacă un rol esențial, pentru că face parte dintre combustibilii puțin mai curați. La noi, distribuitorii de energie testează rezistența rețelelor pentru această sursă de energie. La ce costuri ne-am putea încălzi casele cu hidrogen, încă e prematur de discutat.
Cristian Călin, manager tehnic gaz Delgaz Grid: „N-o să putem trece direct la hidrogen pur. Tranziția asta mi se pare crucială – să înverzim gazele cu blending. Și putem face asta. Trebuie să arătăm lumii că se poate, că știm să facem, că e sigur. Și asta înseamnă proiecte-pilot. Cât mai multe. Nicio reglementare nu se face fără proiecte-pilot. (…) Cred că încălzirea centralizată este una dintre cele mai bune soluții de încălzire pentru a nu ajunge în situația, în 2050, să ducem hidrogenul la etajul 20 în blocuri. Va fi o varianta asta, să nu o neglijăm.”
Călin Chirteș, deputy CEO Distrigaz Sud Rețele: „Trebuie să ne pregătim de viitor. Trebuie să acoperim un pachet complet care să ne facă credibili în efortul nostru de a convinge toți partenerii că sistemele noastre pot gestiona fără riscuri prezența unor gaze verzi. Verde înseamnă costuri. Să vedem cum vor fi gestionate de fiecare dintre părți.”
O economie bazată tot mai mult pe hidrogen va avea implicații și asupra resursei umane, crede Ioan Iordache, președintele Asociației pentru Energia Hidrogenului din România:
„1 milion de locuri de muncă calificate în domeniul hidrogenului până în 2030, respectiv 5,4 milioane pâna în 2050. Vor fi două orașe cât Bucureștiul de oameni calificați în domeniul hidrogenului în 26 de ani.”
Chiar dacă a primit un statut inferior și restricții de finanțare, gazul natural va continua să fie o resursă importantă în următoarele decenii. În plus, tranziția la verde nu se poate realiza fără aportul acestui combustibil, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă:
„Astăzi lansăm un nou concept – Gazele Viitorului. Cred că gazul natural poate să se alăture Gazelor Viitorului, alături de biogaz, biometan, hidrogen și captarea dioxidului de carbon. Pentru aceasta avem nevoie de un concept. Asociația Energia Inteligentă, lansează public în premieră Conceptul Gazele Viitorului în România
După euforia regenerabilelor, în lumea știintifică au apărut voci care recunosc că regenerabilele nu au cum să înlocuiască în prezent în totalitate sursele fosile. Se punctează că principalele acțiuni spre care ar trebui să ne îndreptăm sunt economia circulară și eficiența energetică. Dar, realitățile curente au dovedit că adoptarea acestora pe scară largă este greoaie și atunci trebuie să ne orientăm rapid către hidrogen, captarea dioxidului de carbon, energiei nucleară, pentru ca într-un final, să atingem acest Net Zero CO2. Abordarea simplistă, care a promovat aproape exclsuiv energia regenerabilă, s-a lovit de realitatea cruntă a societății.”
Marii poluatori din România sunt obligați de Uniunea Europeană să implementeze tehnologia de captare și stocare a dioxidului de carbon. Deocamdată, proiectele de stocare sunt puține și se lovesc de opoziția oamenilor. O încercare recentă de explorare a unui sit a strânit o reacție foarte negativă în rândul unor localnici. Industria de petrol și gaze cere ajutorul autorităților.
Raluca Covrig, director Afaceri Publice și Comunicare FPPG: “Fără acceptanță socială nu se poate implementa niciun proiect de stocare. E nevoie de o campanie publică, la care FPPG a început să lucreze cu autoritățile publice, prin care dorim să arătăm populației României și, în special, populației din zonele cu câmpuri depletate, unde am putea face această stocare, că nu există un risc. Necunoașterea provoacă frică. Este foarte greu pentru industrie să obțină susținerea publică pe cont propriu. E nevoie de implicarea directă a autorităților. Ne dorim să nu mai existe frică.”
Ilie Marian Zamfir, director general adjunct CPPI Bușteni: „Asta înseamnă că de la liceu trebuie să începem să facem schimbarea, pentru a ajunge la acceptanța socială. Dacă copiii sunt îmbibați de cunoștintele astea primare, studenții, inginerii se întorc în familii și diseminează realitatea științifică, nu politici sau alte porcării.”
La nivel european, sunt tot mai mulți producătorii industriali care au luat deja măsuri pentru a-și reduce amprenta de carbon și pentru a-și scădea costurile cu certificatele de carbon. Potrivit unei prognoze a Băncii Mondiale, prețul permiselor s-ar putea tripla în perioada următoare.
Laurențiu Andrei, Manager Tehnic Adjunct Chimcomplex: „România are un potențial deosebit de mare în aceea ce privește sechestrarea carbonului. Are un avantaj semnificativ și poate deveni un jucător important, dispunând de capacități de stocare în zăcăminte petroliere și gaze epuizate.”
În cadrul conferinţei organizate de Asociația Energia Inteligentă s-a lansat „Registrului E-carbon” (versiunea BETA), o modalitate de calcul a cantităţii de carbon stocate de orice persoană, certificarea acestei cantități stocate şi atingerea ţintei individuale de Net-Zero CO2.
Dumitru Chisăliță
Președinte, Asociația Energia Inteligentă
***
Asociația Energia Inteligentă (AEI) este o organizație non-profit care reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei nucleare, energiei electrice și eficienței energetice. Membri săi militează pentru creșterea transparenței în piața de energie și pentru a găsi soluții la provocările care există în sectorul energetic din România. AEI are un aport important în domeniul energiei din România prin cele trei direcții de acțiune care vizează sectorul energetic în ansamblul său, consumatorii de gaze naturale și energie electrică și educarea publicului larg.
Prin prin analizele, studiile și proiectele sale, AEI aduce în atenția profesioniștilor din energie informații privind trendurile la nivel european, sisteme de finanțare disponibile, recomandările Comisiei Europene, importanța adoptării celor mai noi tehnologii în domeniu, susținând în același timp interesele României la întrevederile de la Bruxelles privind alinierea la legislația europeană, ținând cont în același timp de particularitățile țării noastre din sectorul energetic. Membrii asociației militează în același timp pentru creșterea gradului de transparență pe piața de energie, reducerea sărăciei energetice extreme din țara noastră și creșterea eficienței energetice.
O activitate centrală a Asociației Energia Inteligentă, încă de la înființare este aceea de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți în alegerea furnizorului și a pachetelor de servicii potrivite, negocierea contractelor de achiziție și înțelegerea corectă a facturilor pe care le plătesc. AEI susține în același timp implementarea unui preț corect și o piață liberă, funcționala pentru gaze naturale și energie electrică.
Educarea și formarea continuă rămâne una din principalele acțiuni derulate de Asociația Energia Inteligentă cu accent pe eficiență energetică, protecția mediului, înțelelerea importanței acceptării noilor tehnologii și a îmbrățisării într-o măsură cât mai mare a surselor de producere a energiei regenerabile.
Dumitru Chisăliță este Fondator și Președinte al Asociației Energia Inteligentă. A absolvit Facultatea de Inginerie, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu și a obținut diplome de masterat în “Valorificarea Gazelor Naturale” (2002) la aceeași universitate, „Managementul și marketingul petrolului” (2006) la Universitatea Petrol și Gaze Ploiești și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007) la Universitatea Transilvania din Brașov. Dumitru Chisăliță a obținut, în 2006, atestatul de Expert tehnic extra judiciar și consultant în domeniul petrol si gaze eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris, iar în 2007 obține atestatul de Auditor Energetic eliberat de ANRE. În anul 2009 a obținut atestatul de Auditor Energetic pentru Clădiri eliberat de MDRL și în 2010 atestatul de Expert tehnic judiciar în domeniul petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției. Are o experiență de peste 15 ani în poziții de management în cadrul unor companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri responsabili de sectorul energetic, având o activitate profesională și academică de peste 30 de ani. În prezent este Șef de Lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov, Catedra Instalații, membru al Societății Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG), membru al Asociației Inginerilor Instalatori din România (AIIR).
