Prețul motorinei de la pompă nu este niciodată rezultatul direct al cotațiilor din ziua respectivă. În realitate, ceea ce plătesc astăzi șoferii și transportatorii în România este reflexia pieței petroliere de acum câteva săptămâni. Lanțul logistic – de la achiziția țițeiului, la rafinare, transport și distribuție – introduce un decalaj relativ stabil, care permite o estimare destul de precisă a evoluției prețurilor.
De ce crește prețul la pompă când scade petrolul și cum ar putea să fie scăzut?
Dacă aplicăm acest mecanism logistic, prețul actual al motorinei din România poate fi explicat aproape matematic. Motorina vândută astăzi la pompă provine, în mare parte, din produsul importat în urmă cu aproximativ două săptămâni. La data de 24 februarie, cotația motorinei pe piața de referință europeană ARA (Amsterdam–Rotterdam–Antwerp) era de aproximativ 739 dolari pe tonă. În același timp, motorina produsă în rafinării se bazează pe țiței achiziționat chiar mai devreme, cu un decalaj de aproximativ patru săptămâni. La acel moment, țițeiul Brent era cotat în jurul valorii de 67,95 dolari pe baril.
Introduse într-un model de calcul care include acciza, TVA, costurile logistice și marja comercială, aceste cotații conduc la o estimare foarte apropiată de realitatea din piață. Conform calculelor realizate de specialiștii din AEI, valoarea rezultată pentru motorină pentru data de 12 martie 2026, la marjele folosite în ultimele zile, este de aproximativ 8,81 lei pe litru, nivel care se regăsește, cu mici variații regionale, în prețurile de la pompă.
| Pretul motorinei rezultat in urma aplicarii propunerilor AEI |
În cadrul propunerii AEI privind modul în care România trebuie să acționeze pentru reducerea impactului creșterii prețului motorinei, detaliata aici, se desprinde modul în care se poate reduce concret prețul motorinei printr-o abordare de neutralitate fiscală.
| Preț motorină fără intervenția statului (lei/l) | Reducerea accizei maxim (lei/l) | Reducerea in oglindă a marjei comerciale a distribuitorilor (lei/l) | Scădere la pompă (lei/l) | Eliminarea TVA la acciza (lei/l) | Preț final la pompă (lei/l) |
| 9,0 | 0,148 | 0,148 | 0.36 | 0.59 | 8.05 |
| 9,5 | 0,220 | 0,220 | 0.53 | 0.59 | 8.38 |
| 10,0 | 0,291 | 0,291 | 0.70 | 0.59 | 8.71 |
| 10,5 | 0,440 | 0,440 | 1.06 | 0.59 | 8.84 |
Problema reală nu este însă prețul de astăzi, ci cel care urmează să vină. Pentru că, dacă aplicăm aceeași logică de transmitere a prețurilor în lanțul petrolier, cotațiile mai ridicate ale motorinei și ale petrolului din ultimele săptămâni nu s-au reflectat încă în totalitate în prețul final din România. Practic, piața se află în plin proces de ajustare.
Pe baza aceleiași formule – care corelează cotația motorinei ARA, prețul țițeiului Brent și structura fiscală internă – rezultă că în următoarele aproximativ două săptămâni prețul motorinei ar putea urca teoretic, în lipsa unor înțelegeri stat-companii, până în jurul valorii de 9,78 lei pe litru. Este un nivel care marchează o creștere de peste un leu față de estimarea actuală și apropie piața de un prag psihologic extrem de sensibil: 10 lei pe litru.
În acest context apare însă o frustrare vizibilă în rândul opiniei publice. În ultimele zile, cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut, iar acest lucru este perceput de consumatori ca un semnal că prețurile ar trebui să scadă și la pompă. În realitate, exact în această perioadă, motorina din România continuă să se scumpească.
Pentru mulți șoferi, această situație pare ilogică sau chiar nedreaptă. De aici apar frecvent suspiciuni privind comportamentul companiilor petroliere sau modul de formare a prețurilor. Explicația este însă, în mare măsură, una tehnică și ține de mecanismul de întârziere al pieței.
Prețurile de la pompă reflectă costurile din trecut, nu evoluțiile din ultimele zile. Dacă petrolul s-a ieftinit astăzi, efectul nu poate fi văzut imediat în benzinării pentru că motorina care se vinde acum a fost deja produsă sau importată la prețuri stabilite anterior. Cu alte cuvinte, piața carburanților funcționează cu inerție.
Paradoxul este că exact această inerție produce cele mai mari tensiuni în percepția publică. Când petrolul crește, consumatorii văd rapid scumpirile la pompă. Când petrolul scade, efectul întârzie, iar diferența de ritm creează impresia că ieftinirile nu se transmit niciodată la fel de repede ca scumpirile.
Creșterea scăderea prețului la pompă cu decalj față de prețul țițeiului în ultimele 12 lui conform Peco Online
În realitate, transmiterea se face, dar cu decalajul specific lanțului petrolier. Dacă tendința descendentă a petrolului se menține, efectele vor ajunge și în prețurile carburanților, însă abia peste câteva săptămâni.
Până atunci, ceea ce vedem la pompă este doar ecoul pieței de ieri. Iar acest decalaj dintre realitatea economică și percepția publică este unul dintre motivele pentru care prețul carburanților rămâne una dintre cele mai sensibile teme economice din România.
Dumitru Chisăliță
Președinte AEI
