Desfășurată sub tema „Fields of Power | Mapping the New Energy Frontiers”, conferința Romanian International Energie Conference (RIEC), organizată de Federația Patronală a Energiei (FPE), a oferit un cadru de dialog asupra transformărilor din sectorul energetic și a provocărilor legate de securitatea aprovizionării, competitivitatea economică și tranziția energetică, cu accent pe evoluțiile din Europa și din regiunea Europei Centrale și de Est.
București, 10 noiembrie 2026
Lideri ai industriei energetice, reprezentanți ai autorităților naționale și europene, experți și specialiști din domeniu au participat marți, la București, la cea de-a VIII-a ediție a Romanian International Energy Conference (RIEC) 2026, eveniment organizat de Federația Patronală a Energiei (FPE).
În deschiderea evenimentului, Franck Neel, președintele Federației Patronale a Energiei, a vorbit despre resursele energetice care urmează să intre pe piață, inclusiv gazele naturale din Marea Neagră, dar și despre provocările care continuă să afecteze dezvoltarea sectorului.
„Trebuie să ne concentrăm asupra modului în care putem accelera dezvoltarea proiectelor și aduce mai rapid noi capacități pe piață. Federația Patronală a Energiei lucrează în această direcție împreună cu membrii săi și cu diferiți actori relevanți, pentru a grăbi ritmul de implementare și a pune mai repede resursele la dispoziția pieței.”
În intervenția sa, Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, a evidențiat provocările cu care se confruntă România în contextul apropierii sezonului rece, al evoluțiilor regionale și internaționale de pe piețele energetice și al presiunilor asupra prețurilor.
„Este foarte important să înțelegem că avem nevoie de mai multă producție de energie, atât electrică, cât și de gaze naturale, pentru a răspunde cererii și de aici și evoluțiile în ceea ce privește prețurile pe aceastǎ piațǎ. Cred cǎ este foarte important ca ceea ce facem, în final, sǎ se regǎseascǎ atât la nivelul modului în care persoanele, familiile din România îşi desfǎşoarǎ activitatea. Este important sǎ existe energie, aceastǎ continuitate în alimentarea cu energie, dar sǎ existe și o suportabilitate a prețului. “
La rândul său, Radu Oprea, ministrul Apărării Naționale, a evidențiat rolul strategic al energiei atât pentru securitatea națională, cât și pentru funcționarea și competitivitatea economiei. Acesta a subliniat importanța protejării investițiilor și infrastructurii energetice din Marea Neagră, precum și legătura dintre disponibilitatea energiei la costuri competitive și capacitatea industriei europene de a se dezvolta.
„Lipsa de competitivitate a economiei și industriilor europene vine şi din costul ridicat al energiei electrice. În același timp, din perspectiva apărării naționale, energia înseamnă și logistică: este felul în care reuşim sǎ ținem în mişcare întotdeauna, toate armele care sunt prezente azi în MAPN. Faptul cǎ se discutǎ despre sistemul de conducte NATO și de dezvoltarea lor este iar un aspect unde împreunǎ cu industria vom putea lucra. Înseamnǎ, dacǎ vreți, o piațǎ nouǎ pentru domniile voastre. Noi contǎm pe sprijinul pe care ni l-ați acordat întotdeauna. Reciproc și noi suntem alǎturi de dumneavoastrǎ acordând acel sprijin astfel încât investițiile în Marea Neagrǎ, investițiile în energia româneascǎ sǎ poatǎ continua.”
Primul panel: „Beyond Targets: Building a Carbon Framework That Delivers”
Primul panel a analizat modul în care obiectivele climatice europene pot fi corelate cu realitățile economice și industriale ale statelor membre. Discuțiile au vizat revizuirea cadrului EU ETS, aplicarea regulamentelor privind reducerea emisiilor de metan și Net-Zero Industry Act și necesitatea unor politici care să susțină reducerea emisiilor fără a afecta competitivitatea industriei, investițiile și accesul la energie la prețuri competitive.
Terhi Lehtonen, membră a cabinetului vicepreședintei executive a Comisiei Europene, a abordat rolul ETS2 în susținerea tranziției energetice și importanța protejării consumatorilor de eventualele creșteri ale prețurilor la energie. Aceasta a explicat că mecanismul include o măsură de protecție pentru primii doi ani de funcționare: dacă prețul certificatelor depășește 45 de euro pe tonă, vor fi eliberate certificate suplimentare din rezerva de stabilitate a pieței. Totodată, a argumentat că amânarea ETS2 ar încetini tranziția de la combustibilii fosili și ar expune societățile europene la viitoare șocuri de preț.
Referindu-se la beneficiile pentru România, Lehtonen a evidențiat fondurile care ar putea fi mobilizate prin acest mecanism:
„România este, de asemenea, așteptată să beneficieze de ETS2, atât prin veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii, estimate la aproximativ 2,3 miliarde de euro, cât și prin Fondul pentru climă socială, al cărui plan are un buget de 6 miliarde de euro. România este așteptată să fie al doilea cel mai mare beneficiar net al Fondului pentru climă socială, finanțat prin ETS2.”
François-Régis Mouton de Lostalot, director general pentru Europa al International Association of Oil & Gas Producers (IOGP), a susținut obiectivele reducerii emisiilor de metan, atrăgând însă atenția asupra dificultăților de implementare a regulamentului european. Acesta a pledat pentru reguli proporționale, fezabile tehnic și sustenabile economic, precum și pentru o perioadă de adaptare care să permită dezvoltarea mecanismelor necesare de verificare și conformare.
Svetoslav Benchev, președintele Bulgarian Petroleum and Gas Association, a atras atenția asupra diferenței dintre plafonarea prețului certificatelor de emisii și înghețarea acestuia, precum și asupra necesității ca legislația europeană să țină cont de nivelul de dezvoltare socio-economică al fiecărui stat membru. Acesta a pledat pentru un cadru legislativ predictibil, realist și orientat către investiții, amintind experiența producătorilor de biocombustibili, afectați de schimbările de direcție ale politicilor europene.
„Legislația trebuie adaptată la dezvoltarea socio-economică a fiecărui stat european, de la Est la Vest și de la Nord la Sud. Și trebuie să fie orientată către investiții, pentru că investițiile în această parte a Europei nu sunt la un nivel suficient de bun. Avem nevoie de predictibilitate, realism și orientare către investiții.”
La rândul său, Jan Strubiński, director de analiză de piață în cadrul Polish Organization of Oil Industry and Trade (POPIHN), a atras atenția asupra necesității evaluării impactului economic al reglementărilor climatice înainte de implementare, iar Andrei Marcu, fondator și director executiv al European Roundtable on Climate Change and Sustainable Transition (ERCST), a susținut o abordare echilibrată a politicilor europene, bazată pe neutralitate tehnologică, mecanisme de piață și evaluarea realistă a costurilor investițiilor.
În completarea acestei perspective europene, Dorin Junghietu, ministrul Energiei al Republicii Moldova, a vorbit despre importanța cooperării cu România pentru securitatea energetică regională. Acesta a evidențiat rolul liniei Vulcănești–Chișinău, recent pusă în funcțiune, în reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova, precum și proiectele de interconectare de 400 kV Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș.
„Această realizare înseamnă, în primul rând, eliminarea unei dependențe structurale istorice și, în al doilea rând, cea mai sigură rută de alimentare cu energie electrică a Republicii Moldova. Nu ne oprim aici: lucrăm împreună, pe ambele maluri, la celelalte două interconexiuni de 400 kV, care ne vor permite să consolidăm piața regională de energie și schimburile reciproce.”
Într-un mesaj adresat participanților, Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a adus în discuție legătura dintre energie, competitivitatea economiei europene și autonomia strategică a Uniunii. Acesta a susținut necesitatea unei abordări care să combine obiectivele climatice cu instrumente economice realiste, predictibilitate pentru investiții și măsuri care să protejeze industria și consumatorii de costuri excesive.
„Nu putem vorbi despre competitivitate europeană fără energie competitivă. Nu putem vorbi despre autonomie strategică dacă depindem excesiv de importuri și nu putem vorbi despre o tranziție energetică reușită dacă industria pierde investiții, iar cetățenii nu își pot permite să își plătească facturile.”
Al doilea panel: „New Fields, Old Habits”
Cel de-al doilea panel a analizat modul în care resursele și oportunitățile energetice ale României pot fi transformate în investiții concrete și avantaje pe termen lung. Discuțiile au vizat dezvoltarea producției de gaze naturale, rolul hidroenergiei în echilibrarea sistemului, integrarea surselor regenerabile și modernizarea rețelelor de distribuție. Participanții au subliniat că potențialul de producție trebuie susținut de infrastructură, flexibilitate, investiții și un cadru de reglementare predictibil.
Răzvan Popescu, CEO Romgaz, a vorbit despre transformarea companiei într-un actor energetic integrat, cu activități care includ producția și depozitarea gazelor naturale, producția de energie electrică și dezvoltarea activităților industriale prin preluarea Azomureș. Acesta a evidențiat importanța proiectului Neptun Deep pentru securitatea energetică a României și perspectiva consolidării poziției Romgaz la nivel regional.
„2027 înseamnă cu adevărat tranziția companiei Romgaz de la un producător tradițional de gaz natural într-o companie energetică integrată, un grup integrat, care nu numai va asigura securitatea energetică a României, cât și securitatea alimentară prin Azomureș. Pe de o parte avem producția de gaz natural, depozitarea, producția de energie electrică, cât și producția de îngrășăminte.”
Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas, a explicat că dezvoltarea unor noi oportunități energetice depinde de existența unui avantaj competitiv și, mai ales, de viabilitatea lor comercială. Acesta a prezentat analiza companiei privind investițiile în energia eoliană offshore și biometan, arătând că, deși ambele au potențial, costurile ridicate reprezintă în continuare o provocare majoră. În opinia sa, accesibilitatea energiei va cântări tot mai mult în deciziile consumatorilor și în sustenabilitatea acestor investiții.
„Ne dorim să fim primul dezvoltator de biometan din România și sperăm să luăm decizia finală de investiție anul viitor.”
Radu Constantin, membru în Directoratul Hidroelectrica, a vorbit despre rolul hidroenergiei ca pilon de stabilitate al sistemului energetic, mai ales în contextul creșterii ponderii surselor regenerabile variabile. Acesta a evidențiat importanța investițiilor în modernizarea hidroagregatelor și în capacități de stocare, precum și nevoia de predictibilitate pentru proiectele pe termen lung.
Alexandru Chiriță, CEO Electrica, a atras atenția asupra decalajului dintre ritmul transformărilor din sectorul energetic și capacitatea rețelelor de distribuție de a le susține. Acesta a subliniat necesitatea intensificării investițiilor, avertizând că amânarea acestora poate genera costuri mai mari pe termen lung, inclusiv pentru consumatori.
„Orice investiție amânată se va traduce într-o notă de plată, un cost. Când vrem să îl plătim? Îl plătim astăzi sau mai târziu? Dacă vrem un cost al energiei redus în 2030, trebuie să începem de acum investițiile peste nivelul agreat.”
Dialog despre diplomația energetică și cooperarea europeană
În cadrul dialogului moderat de Daniel Apostol, Luminița Odobescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a subliniat că evoluțiile geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu au schimbat modul în care trebuie privită securitatea energetică. Dependențele energetice pot deveni riscuri și vulnerabilități, iar protejarea infrastructurii critice și a rutelor de aprovizionare este esențială pentru reziliența regiunii Mării Negre.
Aceasta a evidențiat importanța cooperării dintre România, partenerii europeni și aliații NATO pentru protejarea infrastructurii maritime și energetice, inclusiv prin operaționalizarea hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, cu extensii la Constanța și Varna. Totodată, a atras atenția asupra nevoii de interconectare mai bună a piețelor europene de energie electrică, care poate contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor în Europa de Sud-Est.
„Trebuie să avem energie la prețuri accesibile, infrastructura energetică să fie protejată, iar cetățenii și companiile să știe că pot avea oricând la dispoziție resursele energetice necesare.”
Al treilea panel: „Energy and Security: The Battlefield Above the Pipelines”
Cel de-al treilea panel a abordat rolul strategic al Mării Negre și responsabilitatea României de a-și consolida poziția în regiune, într-un context de securitate tot mai fragil. Discuțiile au reunit perspective din industria energetică, zona de securitate și cea a gestionării situațiilor de urgență, concentrându-se asupra protejării infrastructurii critice, dezvoltării capacităților de monitorizare și intervenție și cooperării regionale.
George Scutaru, director general al New Strategy Center, a evidențiat schimbarea rolului strategic al Mării Negre după declanșarea războiului din Ucraina și necesitatea consolidării capacităților de monitorizare și detectare a amenințărilor asupra infrastructurii offshore. Acesta a subliniat importanța investițiilor în senzori și a cooperării regionale, inclusiv prin valorificarea experienței unor state precum Norvegia.
Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Explorare și Producție, a prezentat stadiul proiectului Neptun Deep, aflat într-o etapă avansată de execuție. Cu aproximativ 90% din lucrări realizate și platforma instalată, proiectul se îndreaptă către obiectivul de a livra primele gaze în prima jumătate a anului 2027. Acesta a subliniat că proiectele de asemenea anvergură presupun consecvență, un cadru stabil și sigur și colaborare între companii și autorități.
Oana Ijdelea, membră a Consiliului de Administrație al Black Sea Oil & Gas, a atras atenția asupra nevoii de adaptare continuă la amenințările din regiune, de la mine marine la drone, și asupra importanței transparenței în colaborarea dintre operatori și autorități. Aceasta a subliniat că fiecare investiție trebuie privită ca parte a unui ecosistem energetic mai amplu, care include Marea Neagră și piața europeană.
Dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a vorbit despre necesitatea consolidării mecanismelor de protecție a infrastructurii critice, atât prin măsuri de prevenție, cât și prin capacități de intervenție și gestionare a consecințelor. Acesta a subliniat că operatorii privați trebuie implicați activ în protejarea infrastructurii pe care o administrează, iar cooperarea cu instituțiile statului este esențială.
„Nu se poate decât mână în mână, autoritățile împreună cu investitorul. Trebuie să facem o echipă, să lucrăm împreună. Asta este cel mai important.”
Yordan Bozhilov, director al Sofia Security Forum și fost ministru adjunct al Apărării din Bulgaria, a evidențiat importanța cooperării dintre România și Bulgaria prin schimburi regulate de informații, exerciții comune și identificarea vulnerabilităților. Acesta a subliniat că statele din regiune împărtășesc riscuri similare și pot construi împreună capacități de răspuns și reziliență.
În concluziile panelului, participanții au subliniat că următoarea etapă trebuie să pună accent pe implementarea proiectelor și consolidarea infrastructurii, nu doar pe elaborarea de noi strategii. Printre priorități se numără investițiile în rețele și interconectări, dezvoltarea capacităților de stocare, protejarea infrastructurii critice, monitorizarea amenințărilor și întărirea cooperării dintre autorități și operatorii privați. Mesajul comun a fost că reziliența se construiește prin acțiuni concrete, responsabilitate și colaborare constantă.
La ediția din 2026 a Romanian International Energy Conference au participat reprezentanți ai autorităților naționale și europene, ai instituțiilor de reglementare și ai unor companii importante din sectorul energetic, precum Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas și Hidroelectrica, Electrica, alături de experți și specialiști din industrie.
Despre Federația Patronală a Energiei
Federația Patronală a Energiei (FPE), fondată în anul 1991, este un promotor al acțiunilor necesare pentru ca România să se bucure de energie abundentă, accesibilă ca preț, obținută respectând principiile de protecție a mediului. Federația Patronală a Energiei reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României și capătă o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor necesare reducerii emisiilor, în ritm cu dezvoltarea lor în țara noastră.
Federația își asumă misiunea de a face cunoscute, la nivelul instituțiilor europene și naționale, interesele mediului privat și modul în care acestea pot fi armonizate cu obiectivele naționale și ale Uniunii Europene, stimulând dialogul. Un alt obiectiv urmărit este informarea și educarea publicului larg, pregătindu-l pentru noile realități din domeniul energiei.
