Sustenabilitatea trebuie să înceapă din interiorul companiei și toți oamenii din companie trebuie să înțeleagă că activitatea lor contează din acest punct de vedere”

Companiile care vor să rămână relevante în următorii 5-10 ani trebuie să ia măsuri în ceea ce privește obiectivele de sustenabilitate și ESG. Presiunea nu vine doar dintr-un mediu de business competitiv, ci și din partea angajaților, având în vedere că generațiile Z și, în viitor Alpha, își doresc să lucreze pentru organizații care sunt atente la impactul pe care îl au asupra mediului și societății. În același timp, și clienții, consumatorii, acordă mai multă atenție acestui aspect, ceea ce conduce spre o necesitate de transformare a business-urilor.

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile specialiștilor români și internaționali invitați, pe 6 octombrie 2023, la conferința Positive Business – a talk about ESG, sustainabilty and positive impact in business, organizată de BusinessMark la București.

Prima sesiune a fost deschisă de Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, Exploratist, care a vorbit despre cum putem construi credibilitatea unui business prin intermediul elementelor de ESG.

Vorbind despre credibilitate, este clar că ne uităm la zona de încredere pe care oamenii o acordă organizației, fie că sunt clienți, angajați sau stakeholderi. Barometrul de încredere reflectă valorile și calitatea acțiunilor interne. Suntem într-o eră digitală în care putem controla puțin ceea ce se vehiculează despre noi, ca organizații, indiferent de bunele noastre practici, de cât de bune, corecte sunt acțiunile noastre. Acesta este motivul pentru care, a lucra la credibilitatea unui brand, nu este ceva ce se oprește la un moment dat, ci un proces continuu. Sunt șapte elemente cheie ale relației dintre credibilitate și performanța unui business: încrederea investitorilor, factorii ESG, calitatea relației cu partenerii și furnizorii, încrederea și loialitatea consumatorilor și a clienților, nevoia de satisfacție a angajaților și performanța acestora, valoarea brandului comercial și conformitatea legislativă în care se desfășoară businessul”, a spus ea.

În continuare, Teodora Mărăcineanu, Marketing Director, Electrolux România, a prezentat platforma „For the Better 2023”.

Aceasta definește modul în care ne desfășurăm activitățile pentru a fi o companie mai bună, pentru a contribui la o viață mai bună a consumatorilor și, în esență, a noastră. Toate acestea au în plus obiectivele de a atinge neutralitate climatică și de a ajunge la o economie circulară pe întreg lanțul de aprovizionare. Astăzi voi vorbi despre circularitate și economie circulară. Acest subiect pornește de la niște preocupări pe care le avem, legate de creșterea consumului, pe fondul creșterii venitului, corelat cu scăderea resurselor, fenomenul risipei, al durabilității, cu ciclurile de viață ale produselor, care sunt din ce în ce mai scurte. Sunt multe preocupări care ne-au făcut să fim implicați în ceea ce presupune economia circulară. Aceasta are ca scop menținerea valorii produselor, materialelor și resurselor cât mai mult timp posibil, prin păstrarea și repunerea lor în uz și prin minimizarea deșeurilor. Cu cât aruncăm mai puține produse, cu atât extragem mai puține materiale, cu atât este mai bine pentru mediul nostru.”

În viitor, sustenabilitatea nu va mai fi privită ca un trend, a punctat una dintre invitatele speciale ale conferinței, Melina Taprantzi, Social Entrepreneur, SDGs and ESG Consultant, Trainer, Founder of Earth&Co and Wise Greece.

Astăzi se spune că orice criză atrage cu sine o oportunitate – ceva nou, ceva inovator, interesant, fresh. Însă, din păcate, în 2013, criza a ajuns în Grecia, ceea ce a însemnat că mii de persoane au fost nevoite să caute, în fiecare zi, mâncare în pubelele de gunoi. Am avut sute, dacă nu chiar mii de oameni care au părăsit țara. Trei milioane de oameni, adică 13% din populația țării, trăiau sub pragul sărăciei. Iar acesta a fost momentul în care am decis să fac ceva. Astfel s-a născut proiectul Wise Greece. Putem face lucruri incredibile dacă colaborăm și ne susținem unii pe alții. Astăzi, suuntem una din cele 7 inițiative sociale din lume care au fost premiate de Organizația Națiunilor Unite și de Banca Mondială.

Cred că va veni un viitor în care sustenabilitatea nu va mai fi un trend sau un cuvânt, ci ceva ce oamenii vor cere de la guvernele lor, iar companiile vor avea succes făcând lucruri bune, cu impact. Iar această schimbare începe de la lucrurile care ne deranjează pe fiecare dintre noi, în fiecare zi. Detești ideea că oamenii n-au ce mânca? Urăști gândul că există oameni care n-au un loc de muncă? Trebuie să faci ceva. Este important să realizăm, cu toții, că fiecare dintre noi poate face ceva. Putem proiecta un alt viitor lucrând împreună”, a spus ea.

La rândul său, Ciprian Sandu, Sustainability & Public Affairs Manager, Provident Financial România, a prezentat un proiect de incluziune socială: platforma invizibilii.ro.

Noi am trecut din zona de incluziune financiară în zona de incluziune socială și, astfel, s-a născut platforma invizibilii.ro. Am făcut un studiu în urma căruia am ajuns la o hartă socială, prin care am identificat 6 categorii invizibile din societatea noastră: fermierii de subzistență, micii antreprenori, familiile monoparentale, muncitorii la negru, șomerii între 55 și 64 de ani, pensionarii în risc de sărăcie. Pe această platformă am adunat resursele care sunt disponibile pentru aceste categorii – mai întâi de la autoritățile statului și apoi alte materiale de interes pentru ei. Am creat un CV builder prin care oamenii să poată aplica la job-uri. Are teste de personalitate, de angajabilitate și alte lucruri care să îi ajute să fie integrați în societate. În teritoriu, am creat ateliere prin care îi ajutăm să se pregătească pentru un interviu, să își facă un CV. Anul acesta am ales cinci județe: Vaslui, Buzău, Mureș, Galați și Mehedinți, unde lucrăm cu autoritățile. În câteva luni, am ajuns la 200 de beneficiari”, a spus el.

Nu doar oamenii, ci și echipamentele, tehnologia, pe care o folosesc pot avea un impact pozitiv asupra societății, a spus, în continuare, Cătălin Ivana, Solution Architect, Total Technologies.

Omenirea este predestinată evoluției și această evoluție își accelerează procesul cu fiecare inovație care apare. Dacă acum ceva timp tehnologia era considerată a fi o practică anti-sustenabilitate și se considera că este orientată mai mult spre profit, s-a ajuns la concluzia că tehnologia și sustenabilitatea conlucrează. Putem să ne gândim la o mențiune a UE, care spunea că cele două elemente fac parte din ceea ce se numește twin transition – implementarea tehnologiei digitale într-un mediu mai verde.

Cum poate un echipament să aibă un impact pozitiv? Acesta vine din crearea unui efect și mai mare decât îl are el dar, în același timp, soluțiile vin să ajute în reducerea consumului de hârtie, eficientizarea proceselor, a consumului de energie. Cel mai bun exemplu de tehnologie sustenabilă este, însă, soluția de etichete electronice. Să luăm exemplul unui supermarket care are, în medie, undeva la 30.000 de produse și nevoie de minim o etichetă de preț. Ce ar însemna să facem această tranziție spre etichetele electronice ce au o durată de viață de aproximativ 10 ani? Totul este gestionat de la un singur punct, dintr-un singur computer. Nu mai avem nevoie de printere”, a spus el.

Prima sesiune s-a încheiat cu un alt invitat special, Sergey Petrov, CEO & Fondator Pollenity, care a vorbit despre soluția ce dus la protejarea a 42 miliarde de albine și impactul pe care aceste insecte îl au asupra mediului.

Acum câțiva ani, revista Time a prezentat pe coperta sa o insectă, pentru a atrage atenția asupra problemelor care pot apărea într-o lume fără albine. Noi perturbăm sistemul natural. Albinele sunt responsabile pentru 70% din tot ceea ce aduci pe masă pentru familia ta. Atunci când încerci să rezolvi o problemă, trebuie să o înțelegi mai întâi. Ne confruntăm cu o problemă politică; oamenii nu înțeleg impactul pe care îl au albinele de miere. Așa că am imaginat un viitor în care poți folosi acest super-aliment pe care albinele îl produc ca pe un simbol. Dacă creăm transparență în cadrul lanțului, putem restabili încrederea între producători și consumatori. Folosim platforma noastră pentru a susține apicultorii și a aduce acest sector în secolul XXI, prin digitalizare. Directiva ESG este una dintre cele mai bune lucruri care ni s-au întâmplat companiei noastre, iar acum restul lumii s-a alăturat misiunii noastre de a crea o societate mai sustenabilă. Prin programele noastre, am reușit să protejăm 42 de miliarde de albine”, a spus el.

Cea de-a doua seisune a fost deschisă de o altă invitată specială,  Silvia Mazzanti, Head of Sustainability, Save the Duck, care a vorbit despre cum industria modei trebuie să devină mai sustenabilă, prin schimbarea obiectivelor și valorilor de business.

La baza companiei noastre a fost, încă de la început, respectul pentru animale. Când producem articole vestimentare, trebuie să avem grijă de mediul în care trăim și să monitorizăm impactul. Noi am început acum 11 de la un business plan care a avut ca scop crearea de beneficii pentru toate părțile implicate: angajați, muncitori, supply chain, clienți. Ne-am luat angajamentul să scădem emisiile de carbon până în 2030. În fiecare an, donăm 1% din cifra noastră de afaceri pentru a susține organizații caritabile care protejează animalele, oamenii și mediul înconjurător. Este foarte important să avem în vedere întregul impact pe care un business îl are, dar trebuie să ne uităm și al impactul pe care îl avem noi, în viețile noastre de zi cu zi și acasă”, a spus ea.

Conferința a continuat cu un panel de dezbatere moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat Simona Petrescu (UniCredit Bank), Oana Cojocaru (Globalworth România), Ștefania Bătrînca (Bergenbier), Magdalena Caramilea (Autonom), Corina Blănaru (PKF Finconta ESG), Adrian Banu (Sezamo) și Mircea Ilie (Argonautica Edu & Viitor Plus).

De la începutul lui 2023, tot mai multe companii par să fie mai interesate de sustenabilitate, însă apar, în continuare, și multe provocări, a precizat Corina Blănaru, Partener, PKF Finconta ESG.

Aceste modificări legislative recente pun multe companii în dificultate în a-și face planuri, astfel că trebuie să ia niște decizii. Legislația este, în acest moment, destul de ambiguă și nu există o sancțiune clară. Vor reuși companiile care merg pe ideea de programe pe câțiva ani sau cele care, realist vorbind, au în vedere un exit în doi, trei, patru ani, pentru că analiza nu se mai face doar din punct de vedere al profitului generat. Analizezi o companie din punct de vedere al impactului pe care îl are asupra oamenilor, asupra mediului și din punct de vedere al profitului. Și, astfel, această declarație nefinanciară trebuie să vină cu informații care să te ajute să înțelegi întregul climat al companiei. Mie mi se pare că se ridică foarte mult companiile mici și mijlocii care au în vedere să crească, să acceseze fonduri și să se dezvolte. Ele sunt foarte dinamice: participă la conferințe, pun întrebări, vin la întâlniri. Este un hățiș legislativ și urmează foarte multe directive ce vor schimba și completa directivele existente. Cred că toată lumea va trebui să îmbrățișeze aceste standarde”, a spus ea.

De aceeași părere a fost și Magdalena Caramilea, Sustainability Director, Autonom, care, însă, a subliniat că organizațiile nu pot face lucrurile pe cont propriu, pentru că fac parte dintr-un ecosistem mai complex.

Față de acum câțiva ani, când am început să conturăm strategia de sustenabilitate, am observat o creștere a conștientizării, la nivel național. Discuțiile cu partenerii noștri sunt mult mai facile. Noi suntem parte dintr-un întreg ecosistem – nu putem face lucrurile singuri, iar ESG ne ajută să facem lucruri împreună. Pentru noi, orice criză vine și cu oportunității. Dacă schimbi focusul, poți face lucrurile să se întâmple.

Dacă la nivel operațional, de business, părem cu toții diferiți, avem în comun accesul la finanțare și mi se pare foarte coerent modul în care a venit această abordare. Poate că am fi putut începe mai devreme, la nivel de conștientizare, dar e clar că mai devreme sau mai târziu ne va cuprinde pe toți. Dacă luăm măsuri din timp, testăm, punem întrebări, avem timp de testat”, a spus ea.

În acest context, Mircea Ilie, Coach și consultant de sustenabilitate, Argonautica Edu & Viitor Plus, a punctat faptul că acele companii care doresc să mai rămână relevante în următorii 5-10 ani trebuie să transforme modul în care fac business fără să aștepte reglementările impuse la nivel național și internațional.

Crize vor veni și vor fi din ce în ce mai dese, tot mai puternice și din direcții diferite. Să facem niște analize cât să putem înțelege ce ar putea să ne mai lovească – nu putem face prognoze, dar putem analiza riscurile și să înțelegem niște direcții. Firmele care vor mai fi în piață peste 5-10 ani sunt firmele care se uită de acum la ceea ce va fi atunci și care iau măsuri pentru viitor. Cele care așteaptă reglementări, directive, formulare au toate șansele să iasă din piață, pentru că nu vor fi pregătite pentru ceea ce va veni.

În clipa în care fiecare dintre noi înțelege care este impactul real și cum putem face lucrurile mai bine atât acasă, cât și la muncă, dacă reușim să înțelegem și să privim altfel lucrurile, putem reuși să producem schimbarea. Sunt convins că putem produce schimbarea prin educație la nivel profund. Ceea ce pot face companiile este să ofere un cadru pentru ceea ce se întâmplă”, a adăugat el.

Simona Petrescu, Director ESG, UniCredit Bank, a vorbit despre perioada de transformare care ne așteaptă și despre cum ar putea să-și pună amprenta asupra felului în care companiile fac business.

Părea că s-a oprit puțin avântul din primii ani după semnarea Acordului de la Paris din 2015. Din aproape 8 ani, aproape 3 ani am avut crize după crize – am avut pandemie, izbucnirea conflictului din Ucraina, am avut criza energetică. Însă ne bucurăm, să vedem că, inclusiv cel mai mare producător de cărbune din România își asumă în continuare planurile de tranziție, așa cum și-au asumat înainte de acest tumult. Nu este ușor; urmează acum Summit-ul ONU (COP28) într-o perioadă în care vedem lideri ai marilor puteri făcând declarații mai rezervate sau de amânare a termenelor asumate Există voci care spun că summitul s-a încheiat, pentru că discuțiile s-au întâmplat în avans. Sunt însă și niște premiere – au fost puse la masă companiile mari de oil & gas, dar și marii consumatori, practic cererea și oferta. Ne așteptăm că discuțiile să fie serioase și să se ajungă la niște acțiuni concrete (…). În cazul României vorbim și despre o schimbare de paradigmă, de mindset, de la «trebuie» la «vreau». Companiile și grupurile mari nu își permit să bată pasul pe loc la începutul drumului. Noi, de exemplu, ne-am asumat niște obiective concrete în cadrul Net Zero Banking Alliance și mergem înainte. Este foarte important ce se întâmplă în următoarea perioadă”, a spus ea.

Sustenabilitatea trebuie să înceapă din interiorul companiei și, mai exact, de la fiecare angajat din organizație, a intervenit, la rândul său, Oana Cojocaru, Sustainability Director, Globalworth Romania.

În momentul în care a apărut această criză energetică, deși noi aveam discuții cu chiriașii încă din 2021 să instalăm panouri fotovoltaice, ne-am lovit de o reticență. Ulterior, deschiderea lor a fost mult mai mare și avem discuții mult mai multe cu chiriașii din spațiile logistice. Această criză a accelerat, cumva, trecerea la energia regenerabilă. Omenirea începe să pună sustenabilitatea pe același plan cu menținerea eficienței economice a companiei. Sustenabilitatea trebuie să înceapă din interiorul companiei și toți oamenii din companie trebuie să înțeleagă că activitatea lor contează din acest punct de vedere. Este, totodată, important ca instituțiile financiare să pună presiune pe companii, pentru că ele sunt principalul factor ce poate contribui la implementarea sustenabilității”, a spus ea.

De aceeași părere a fost și Adrian Banu, Fleet Manager, Sezamo: „Colegii noștri de la grup au vrut să înceapă direct cu sustenabilitatea – suntem prima flotă 100% electrică din România. Mai mult, ei au vrut să le transmită și clienților această idee. Vedem faptul că și clienții își doresc să ajute, iar asta se reflectă prin creșterea numărului de clienți și a comenzilor. Clienții sunt foarte receptivi – cei care vor să fie sustenabili devin foarte loiali. Livrăm cu mașini electrice, folosim materiale reciclate.

Pentru a vinde ideea de sustenabilitate, angajații trebuie să creadă în acest aspect. Majoritatea curierilor noștri nu conduseseră o mașină electrică înainte să vină la noi. Acum le este foarte greu să revină la mașinile lor. Noi încercăm să îi învățăm, încă de la început, cum pot conduce aceste mașini. Avem și proiecte interne, cum ar fi Green Friday, unde îi învățăm pe colegi cum să recicleze corect, de ce este important și ne dorim să o facem cât mai des, pentru a deveni o obișnuință pentru ei.”

Despre importanța educării oamenilor, nu doar din interiorul companiei, ci și a clienților, a vorbit și Ștefania Bătrînca, Corporate Affairs Manager, Bergenbier. „Pentru noi, crizele principale au însemnat să avem, mai întâi de toate, o continuitate a business-ului. Strategia noastră de sustenabilitate este parte din strategia business-ului, astfel că țintele propuse de grupul internațional sunt translatate și pentru noi, local. Și noi ne-am dorit să ne eficientizăm business-ul și să fim sustenabili. Am mers pe eficientizarea resurselor pe care le folosim în fabrică – scăderea resursei de apă și scăderea amprentei de carbon. Am fost, de asemenea, primul producător de băuturi din România care s-a alăturat directivei europene Single Use Plastic.

Este foarte importantă și educarea consumatorului. Suntem și parte a unui proiect de țară, Sistemul de Garanție-Returnare care va intra în vigoare în noiembrie. Companiile sunt o parte esențială în tot acest proces de promovare a responsabilității, atunci când faci un business, însă nu trebuie să uităm de noi, consumatorii. Și noi trebuie să avem comportamente sustenabile, iar companiile trebuie să facă eforturi susținute pentru a educa consumatorii și este un angajament pe care noi ni l-am luat la nivel de producători și de retaileri, împreună cu statul român. Putem lucra împreună, la nivel de business, cu statul român.”

Conferința „Positive Business – a talk about ESG, sustainabilty and positive impact in business” a fost organizată de BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost:  Electrolux, UniCredit Bank, PKF Finconta ESG, Exploratist, EnergyPal, Total Technologies

Traducerea a fost asigurată de: Biroul de traduceri Champollion

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS

Eveniment susținut de: BRCC

Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust

Partenerii media ai evenimentului au fost: Spotmedia.ro, IQads, SMARK, Cariere, Ziarul Bursa, angajatorulmeu.ro, Digital Business, Social Media România, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Global Manager, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, EventsMax, Revista Piața, Spațiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorinRomânia.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, PRwave, BusinessVoice

BusinessMark – events designed to make an impression!

Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate  de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret.  Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.

Leave a Reply