În ultimele zile, în spațiul public s-a răspândit informația că România ar putea rămâne fără carburanți, iar prețul motorinei ar urma să ajungă la 11 lei/litru. Datele disponibile nu susțin existența unei penurii fizice naționale în perioada următoare și nici a unei evoluții atât de rapide a prețului.
Există riscuri reale: blocajele geopolitice, întreruperea țițeiului kazah pe termen mai lung, dificultățile din Marea Neagră, presiunile asupra rutelor prin Hormuz și Bab al-Mandab și diminuarea rezervelor strategice internaționale. Dar acestea nu trebuie confundate cu dispariția motorinei din România în zilele următoare.
În acest moment, principalul risc imediat nu este lipsa fizică a combustibilului, ci panica. Dacă românii iau cu asalt benzinăriile pentru a-și umple simultan rezervoarele și recipientele, consumul obișnuit al mai multor zile se poate concentra în 24–48 de ore. Într-un asemenea caz, unele stații pot rămâne temporar fără motorină, nu pentru că România nu mai are combustibil, ci pentru că logistica de distribuție nu poate alimenta instantaneu toate benzinăriile.
1. Ce arată balanța motorinei în România
Cifrele INS și Eurostat pentru perioada ianuarie–aprilie 2026 din România prezintă următoarea balanță:
| Element | Ianuarie–aprilie 2026 |
| Motorină intrată în balanța României | aproximativ 2.466 mii tone |
| Consum intern | aproximativ 1.690 mii tone |
| Export și tranzit la ieșire | aproximativ 812 mii tone |
| Diferență statistică/stocuri | aproximativ –36 mii tone |
Intrările includ, în modelul propus:
- importurile directe de motorină;
- motorina intrată pentru tranzit;
- motorina obținută din țiței importat;
- motorina obținută din țiței extras în România.
Ieșirile – exporturile românești și motorina aflată în tranzit – reprezintă aproximativ 33% din volumul total intrat în balanță. Aceasta arată că România nu este numai piață de consum, ci și teritoriu de rafinare, export și tranzit.
Totuși, trebuie făcută o distincție esențială, motorina aflată în tranzit nu aparține automat României. Reținerea sau redirecționarea sa ar necesita acorduri comerciale, măsuri legale excepționale și, după caz, coordonare europeană. Ea nu poate fi contabilizată fără rezerve drept stoc disponibil consumatorului român.
2. Cât consumă România zilnic
Un consum de 1,69 milioane de tone în patru luni înseamnă, în medie:
- aproximativ 422.500 tone/lună;
- aproximativ 14.100 tone/zi;
- circa 16,8–17 milioane litri/zi.
Fluxurile de aprovizionare care au intrat în balanță au fost, în aceeași perioadă, de aproximativ 20.500 tone/zi. Așadar, în condiții normale, România a gestionat volume zilnice mai mari decât consumul său intern, diferența fiind reprezentată în principal de exporturi și tranzit.
Acest lucru nu înseamnă că fiecare tonă poate fi imediat reținută în România, dar arată că există spațiu de adaptare a fluxurilor înainte de a se ajunge la o penurie națională.
3. Ce s-ar întâmpla dacă s-ar opri complet țițeiul kazah timp de 6 luni, măsură puțin probabilă să se întâmple
Oprirea totală și de lungă durată a țițeiului kazah ar reprezenta un șoc important pentru rafinăriile românești. Nu ar însemna însă oprirea instantanee a întregii rafinări:
- România produce și țiței intern;
- rafinăriile pot utiliza, cu anumite limite tehnice, alte sortimente de țiței;
- pot fi majorate importurile directe de produse petroliere;
- pot fi reduse temporar exporturile comerciale;
- pot fi reconfigurate unele fluxuri de tranzit;
- există stocuri comerciale și stocuri de urgență.
Conform studiului realizat de AEI ”Stocuri pentru 90 de zile care nu înseamnă 90 de zile la pompă” a scos în evidență că stocurile strategice asigură singure cinci luni de consum în aceste condiții:
- rafinarea internă continuă parțial;
- importurile alternative de motorină continuă;
- exporturile și tranzitul nu sunt reduse;
- stocurile de urgență acoperă numai deficitul rămas.
4. Scenariul fără utilizarea imediată a stocurilor strategice
Pe baza balanței prezentate, România ar putea încerca să acopere consumul intern și fără o eliberare imediată a rezervelor strategice, dacă:
- menține funcționarea rafinăriilor cu țiței intern și surse alternative;
- prioritizează alimentarea pieței românești;
- păstrează exporturile necesare Republicii Moldova;
- reduce puternic celelalte exporturi comerciale;
- menține numai o fracțiune de 10% a tranzitului de motorină;
- maximizează importurile directe prin Constanța, transport feroviar și rutier.
Balanța motorinei in anul 2026 în România
| Luna 2026 (mii t) | Intrări Romania (import motorină, import țiței și obținere motorină, producție motorină și țiței interm intrare transit motorină) | Consum intern | Iesiri Romania (expoprt motorină, și iesire tranzit motorină) |
| Ianuarie | 581 | 373 | 236 |
| Februarie | 662 | 442 | 218 |
| Martie | 612 | 445 | 214 |
| Aprilie | 611 | 430 | 144 |
| Total | 2466 | 1690 | 812 |
Prognoza pentru lunile septembrie – decembrie 2026 pentru motorina in situația opririi totala a țițeiului kazah pentru următoarele 6 luni, restricționarea tranzitului si a exporturilor fără a apela la stocurile strategice.
| Luna 2026 Mii tone | Intrări Romania (import motorină, import țiței și obținere motorină, producție motorină și țiței intern intrare tranzit motorină) | Consum intern | Ieșiri Romania (export motorină, și ieșire tranzit motorină) | Suplimentare importuri |
| Media lunilor septembrie – decembrie | 480 | 450 | 30 | 100 |
Toate scenariile aceasta arată că România nu este în pericol de penurie în următoarele zile.
5. Prețul probabil în august 2026
Prețul motorinei nu depinde numai de Brent. Contează și cotația europeană a motorinei, cursul leu–dolar, costurile logistice, nivelul stocurilor, accizele, TVA și marjele comerciale.
| Scenariu AEI | Probabilitate | Brent | Motorină în România |
| De bază | 50% | 100–110 USD/baril | 10,10–10,30 lei/l |
| Negativ | 35% | 110–130 USD/baril | 10,30–10,50 lei/l |
| Extrem | 15% | temporar peste 130 USD/baril | peste 10,50 lei/l |
Aceste intervale sunt previziuni condiționate, nu prețuri garantate. Pragul de 11 lei/litru pentru motorina standard nu reprezintă un scenariu de lucru în acest moment.
6. Panica poate să producă penuria pe care o anticipează
Dacă numai cinci milioane de șoferi cumpără suplimentar câte 20 de litri, benzinăriile trebuie să livreze brusc încă:
Aceasta înseamnă aproximativ 83.500 tone de motorină, echivalentul a aproape șase zile din întregul consum național mediu, concentrat într-o singură zi sau într-un weekend.
Depozitele pot avea combustibil, dar cisternele, rampele de încărcare, șoferii și stațiile au capacități zilnice limitate. Rezultatul poate fi exact mecanismul profeției care se autoîndeplinește.
În martie 2022, un preț izolat de 11 lei/litru afișat la o stație din Beiuș a contribuit la declanșarea cozilor în numeroase orașe, deși nu exista o lipsă națională de carburanți. A doua zi, carburanții standard se comercializau în general la aproximativ 8 lei/litru.
7. Panica poate duce motorina la 11 lei/litru
Panica singură nu justifică economic o creștere durabilă, la nivel național, de la aproximativ 9,9 la 11 lei/litru. Poate produce însă:
- epuizări temporare ale sortimentelor ieftine;
- orientarea clienților către motorina premium, deja mai scumpă;
- diferențe locale foarte mari între stații;
- prețuri excepționale la unele stații independente sau în franciză;
- majorarea temporară a costurilor logistice;
- accelerarea ajustării prețurilor dacă distribuitorii anticipează costuri mai mari de reaprovizionare.
Într-un episod de panică, prețuri punctuale de 10,70–11,20 lei/litru sunt posibile la anumite stații, în special pentru motorina premium. Dar aceasta nu ar demonstra că prețul de echilibru al motorinei standard din România a ajuns la 11 lei/litru.
8. Ce trebuie să facă urgent autoritățile
Autoritățile nu trebuie să răspundă numai prin declarația „avem stocuri”. Este nevoie de informații verificabile, actualizate zilnic:
- stocurile comerciale și de urgență, exprimate în zile de consum;
- producția zilnică a rafinăriilor;
- importurile contractate și sosirile programate;
- gradul de încărcare a depozitelor și terminalelor;
- numărul stațiilor temporar nealimentate;
- prețul mediu al motorinei standard, separat de premium;
- controale rapide asupra scumpirilor nejustificate;
- investigarea originii și amplificării coordonate a informațiilor false.
Trebuie să se evite titlurile de tipul „România rămâne fără motorină în două săptămâni”, ”România în pericol să se confrunte cu penurie”, chiar dacă sunt venite din gura unor oficialități, deoarece nu sunt susținute printr-o balanță fizică. A informa despre riscuri este necesar. A transforma un scenariu extrem într-o certitudine poate crea chiar criza despre care se pretinde că avertizează.
Nu există, pe baza datelor prezentate, dovada că „cineva dorește” în mod deliberat apariția panicii. Există însă suficiente motive pentru ca autoritățile competente să verifice dacă răspândirea mesajelor alarmiste este spontană, speculativă sau coordonată.
Concluzie
România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu, dar nu există fundament pentru afirmația că în două săptămâni țara va rămâne inevitabil fără motorină. În 14 zile, cel mai rapid drum către pompe goale nu este oprirea țițeiului kazah, ci panica populației.
Oamenii care cumpără astăzi combustibilul de care ar avea nevoie peste două sau trei săptămâni nu măresc rezerva României. Ei doar mută motorina din depozitele și benzinăriile sistemului în rezervoarele automobilelor și creează impresia unei penurii.
România nu trebuie să nege riscul. Trebuie să-l administreze transparent. Dar, înainte de orice, trebuie să împiedice ca frica să transforme un dezechilibru gestionabil într-o criză artificială.
Prof.dr.ing. Dumitru Chisăliță
Expert Tehnic Judiciar Petrol si Gaze national si european
